[VIDEO] Prof. dr. Adrian Covic: Binomul hipertensiune arterială-boală cronică de rinichi este o combinaţie nefastă, reprezintă vârful de lance al bolilor cronice

În România peste 7,4 milioane de oameni sunt hipertensivi, iar numărul acestora ar putea fi mult mai mare în condiţiile în care hipertensiunea arterială (HTA) este o boală tăcută, care nu dă simptome, deci multe persoane rămân nediagnosticate. 45% dintre românii peste 50 de ani suferă de hipertensiune arterială, dar peste 20% dintre cei afectaţi nu ştiu acest lucru şi, în consecinţă, nu se tratează, astfel că se expun riscului unui deces prematur. Netratată, hipertensiunea arterială primară sau esenţială poate duce la boli de rinichi, inclusiv insuficienţă renală. ,,Toate bolile renale, glomerulare, diabetul zaharat şi toate bolile cronice renale sunt asociate cu hipertensiunea. Pe măsura ce boala renală avansează, hipertensiunea este aproape ubicuitară, fiind depistată la 90%-95% dintre pacienţii renali”, a declarat prof. univ. dr. Adrian Covic, preşedintele Societăţii Române de Nefrologie, medic cu dublă specializare: nefrologie şi cardiologie. Există şi HTA secundară care reprezintă 10% din totalul hipertensiunilor arteriale, iar una din cauzele hipertensiunii secundare o reprezintă chiar bolile renale sau renovasculare.

În opinia profesorului ieşean Adrian Covic, 10% este o subestimare, având în vedere că multe dintre ,,etichetele” de hipertensiune arterială esenţiala, deci non-secundara, primitivă, la o căutare mai atentă se va vedea că au cauze precise şi de cele mai multe ori, cel mai frecvent, cauze renale.

,,Cred că cel mai important este să testăm funcţia renală; acest lucru se face acum absolut oriunde. Să nu neglijam rata filtrarii glomerulare şi să ne uităm de asemenea la banalul sumar de urină pentru a depista orice anomalie şi cred că important este să spunem orice anomalie. Nu trebuie să neglijăm nici cele mai mărunte deficienţe, defecte ale sumarului de urină. Sumarul de urină trebuie să fie perfect. Găsim hematurie microscopică, găsim albuminurie de orice rang – atunci ar trebui să adresăm acel pacient nefrologului”, e de părere preşedintele Societăţii Române de Nefrologie.

Sunt foarte mulţi pacienţi cu boli renale din România care dezvoltă HTA secundară. Unii dintre ei ajung la medicii de familie, alţii la medicii internişti, la cardiologi. Potrivit nefrologului ieşean, ,,oricând rata filtrării glomerulare scade sub 60 este necesar consultul unui nefrolog. Altfel, la cantitatea de pacienţi cu această combinaţie nefastă, nu ar putea fi văzută doar de nefrologi. De asemeni, susţin munca în echipa şi activitatea comună – de fapt aşa cum o şi facem la Iaşi, mai ales, dar şi peste tot în ţară – dintre nefrologi, cardiologi, endocrinologi, geriatri, internişti”.

Referitor la terapiile antihipertensive, sunt numeroase clase de antihipertensive care pot deteriora funcţia renală şi atunci trebuie recomandate într-o combinaţie de consult nefrolog-cardiolog.

,,Medicamente uzuale pot amplifica boala cronică de rinichi. Trebuie să fim conştienţi că medicaţii aparent benigne, fără probleme, la un pacient renal pot determina probleme serioase”, a afirmat prof. univ. dr. Adrian Covic.

Chiar dacă efectele hipertensiunii arteriale asupra rinichilor sunt mai greu de pus in evidentă şi nu sunt la fel de zgomotoase ca altele, ele sunt destul de grave. Potrivit statisticilor, tensiunea arteriala crescuta este prezenta la aproximativ 80% dintre pacientii cu boala cronica de rinichi.

,,Aşa cum spuneam, binomul hipertensiune arterială-boală cronică de rinichi este o combinaţie nefastă, reprezintă vârful de lance al bolilor cronice”, a concluzionat medicul specialist în nefrologie şi cardiologie.

Controlul hipertensiunii arteriale poate fi însă cheia opririi acestei epidemii cardiovasculare în România, motiv pentru care Societatea Română de Cardiologie împreună cu Administraţia Prezidenţială prin Departamenul de Sănătate Publică, Societatea Română de Hipertensiune, Societatea Română de Nefrologie, Societatea de Neurologie din România, Asociaţia Medicilor de Familie din Bucureşti-Ilfov, Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România vor discuta cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii Arteriale, în cadrul unei dezbateri,  ce va avea loc miercuri, 19 mai, începând cu ora 11.00, pe pagina Facebook Măsoară-ţi tensiunea arterială despre provocările pacienţilor cronici hipertensivi, despre atitudinea românilor în ceea ce priveşte hipertensiunea arterială, dar şi despre aşteptările medicilor în ceea ce priveşte povara acestei afecţiuni în general, pe termen scurt şi mediu.

,,Hipertensiunea necontrolată sau hipertensiunea netratată predispune la o formă mai complicată de infecţie cu SARS-CoV-2”, a declarat dr. Ana Maria Balahura, medic primar cardiolog la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, secretarul Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială al Societăţii Române de Cardiologie, într-un interviu pentru 360medical.ro.