În domeniul medicamentelor falsificate sunt două infracţiuni, ambele trecute în Codul Penal, cu care are de-a face Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice sau Poliţia economică, respectiv: falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse, conform art. 357 alin 2 din Codul Penal, şi comercializarea de produse alterate, conform art 358 alin 3 din Codul Penal. ,,Infracţiunile în domeniu falsificării medicamentelor sunt destul de rar întâlnite din punct de vedere practic”, a precizat Comisar-şef Răzvan Marinică de la Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice IGPR în cadrul evenimentului Intellectual Property and New Health Challenges, organizat de 360medical.ro.
Comisarul-şef a trecut în revistă care sunt infracţiunile din acest domeniu şi a prezentat o speţă care implicat un medicament falsificat, dar şi alte două speţe cu medicamente în general.
,,Nu avem o specializare propriu-zisă în ceea ce priveşte combaterea infracţiunilor în domeniul sănătăţii. Infracţiunile în ceea ce priveşte medicamentele contrafăcute ar putea intra la protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi combaterea contrafacerilor”, a spus Comisar-şef Răzvan Marinică.
La prima ediţie a dezbaterii Intellectual Property and New Health Challenges au participat 14 speakeri în cele două paneluri, unul dedicat sectorului farmaceutic, celălalt sănătăţii publice.
,,Îmbucurător este că la nivel naţional a fost adoptată Hotărârea Guvernului 930 pe 2021, prin care toate instituţiile implicate în domeniu, inclusiv Poliţia Română, trebuie să depună eforturi în vederea semnării şi ratificării Convenţiei Medicrime. Această convenţie este mai veche, adoptată de Consiliul Europei, şi reglementează orice activitate ilegală legată de medicamente”, a afirmat Comisar-şef Răzvan Marinică de la Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice IGPR.
Faptele din acest domeniu au mai multe consecinţe, în primul rând asupra sănătăţii populaţiei, asupra mediului de afaceri care în mod evident îşi doreşte o concurenţă loială, dar şi asupra bugetului statului, fiindcă statul nu poate colecta taxele şi impozitele aferente unei activităţi legale.
,,Acest domeniu farmaceutic este cel mai profitabil la nivel mondial şi, automat, atrage atenţia tuturor grupărilor de criminalitate organizată. În România avem preţuri reglementate şi, în majoritate, sunt mult mai mici decât în alte state membre ale UE. Asta determină multe societăţi să se axeze pe exportul paralel şi, având de-a face cu exportul paralel, putem avea de-a face şi cu falsificarea de medicamente”, a atras atenţia Răzvan Marinică, speaker la dezbaterea Intellectual Property and New Health Challenges.
Expertul în investigarea criminalităţii economice a explicat că se penetrează lanţul legal de distribuţie prin folosirea de firme fantomă.
,,Ştiţi cu toţii, firma fantomă nu îşi desfăşoară activitatea la sediul social sau la punctele de lucru. Administratorii sunt oameni de paie ş.a.m.d. Şi aproape întotdeauna medicamentele pe care le ţintesc grupările de criminalitate organizată sunt cele destinate tratării de boli foarte, foarte grave şi care, evident, au şi preţuri de comercializare foarte mari, estimativ undeva între 1.000 şi 65.000 de lei per cutie, per produs sau per bucată. Acest lucru reprezintă o tentaţie foarte mare pentru persoanele care vor să săvârşească fapte ilegale în domeniul contrafacerii de medicamente”.
Cazurile prezentate de comisarul şef la prima ediţie a Intellectual Property and New Health Challenges, dezbatere din seria conferinţelor 360APT, Acces, Politici şi Terapiile le puteţi vedea aici
Citeşte de la acelaşi eveniment şi:
Intellectual Property and New Health Challenges - Coralia Kreyer, ADEM: Trebuie continuate demersurile în vederea rambursării medicamentelor aduse prin importul palalel
Intellectual Property and New Health Challenges -Marinela Debu, APAH-RO: Să nu lăsăm niciun pacient cu hepatită B plus Delta depistat şi abandonat
