Ministerul Sănătăţii intenţionează să interzică exportul paralel, pentru o perioadă de şase luni, pentru 172 de medicamente, din care unele nici măcar nu sunt compensate în România, pacienţii fiind nevoiţi să achite integral costul acestora. De asemenea, pe listă se află un medicament care nu mai este autorizat în Uniunea Europeană.
Măsura a fost anunţată iniţial de ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă.
“Se aprobă Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale şi codurile anatomiceterapeutice-chimice corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare coduri ATC, a căror distribuţie în afara teritoriului României se suspendă temporar de la data intrării în vigoare a prezentului ordin şi până la data de 31 martie 2020”, se arată în proiectul de ordin, publicat vineri în transparenţă decizională de Ministerul Sănătăţii.
Astfel, pe lista publicată vineri de Ministerul Sănătăţii sunt trecute 172 de medicamente, dintre care 125 de citostatice şi 47 de imunosupresoare. Ministerul a motivat decizia prin riscul de discontinuitate în aprovizionare.
Însă pe lista publicată de minister se află şi medicamente care nu sunt incluse pe lista medicamentelor compensate care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum ocrelizumab, guselkumab, inotuzumab sau lenalidomida.
Un alt medicament inclus pe lista publicată de minister, catumaxomab (poziţia 52 pe lista de 172 de medicamente), nu mai este autorizat în UE, autorizaţia de punere pe piaţă fiind retrasă în iunie 2017 de către Comisia Europeană la cererea producătorului ( vezi mai foto cu printscreen de pe site-ul Agenţiei Europene a Medicamentului - EMA).
Cu toate acestea, ministerul susţine că, în iunie 2019, a solicitat direcţiilor de sănatate publică (DSP) judeţene stocurile la data solicitării, necesarul pentru o perioadă de 3 luni şi 12 luni de produse citostatice la nivelul spitalelor pentru 66 DCI ( denumiri comune internaţionale).
“În urma centralizării datelor comunicate de DSP, au fost obţinute informaţiile solicitate pentru un număr de 73 DCI (suplimentar DCI-urilor solicitate iniţial unităţile sanitare cu paturi au completat lista pentru un număr de 7 DCI)”, susţine ministerul.
“A rezultat faptul că pentru un număr de 34 DCI stocurile existente acoperă necesarul pentru o perioadă de maxim 3 luni calendaristice, restul fiind insuficiente faţă de necesarul solicitat. Pentru celelalte DCI-uri nu a putut fi stabilită cu acurateţe o imagine completă, întrucât aceste produse au prezentat discontinuităţi care nu au avut caracter de regularitate”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de ordin, care încearcă să aducă argumente în favoarea măsurii.
Iniţiatorii măsurii mai susţin că farmacii şi pacienţi au sesizat dicontinuităţi în lanţul de distribuţie a medicamentelor citostatice şi imunosupresoare, care au periclitat, "în anumite cazuri iremediabil", starea de sănătate a pacienţilor.
"De altfel, începând cu anul 2018 au fost trasmise numeroare sesizări de la pacienţi pe platforma medicamentelipsa.ms.ro. Situaţii privind dificultatea în aprovizionarea cu citostatice au fost primite şi de la unitaţile sanitare medicale din centre universitare", mai arată referatul de aprobare al proiectului de ordin.
