În 2019, compania farmaceutică Roche România a fost sancţionată de Consiliul Concurenţei cu amenzi totale în valoare de 59,97 milioane lei (12,9 milioane euro) pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa unor produse oncologice. Amenzile au fost dictate în urma a două investigaţii declanşate în anul 2017, pentru două speţe: o amendă de 44,17 milioane lei (9,5 milioane euro) pentru abuz de poziţie dominantă în privinţa medicamentelor ce conţineau rituximab şi trastuzumab şi o amendă de 15,8 milioane lei (3,4 milioane euro) pentru medicamentul cu substanţa activă erlotinib. Vineri, Consiliul Concurenţei a câştigat definitiv procesul cu Roche România în privinţa primei amenzi, în timp ce, pentru a doua amendă, a câştigat în prima instanţă, însă compania a înaintat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până acum nefiind anunţată o decizie.
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat definitiv încălcarea Legii Concurenţei de către Roche
România SRL, care a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţa unor produse oncologice din
România", a transmis vineri Consiliul Concurenţei, într-un comunicat.
În 2019, autoritatea de concurenţă a sancţionat compania farmaceutică Roche România cu amenzi în valoare totală de 44,17 milioane lei pentru adoptarea unei strategii menite să elimine concurenţa la licitaţiile publice pentru medicamentele care conţin substanţa activă rituximab şi trastuzumab, cu scopul de a întârzia intrarea pe piaţă a unor medicamente biosimilare.
Astfel, Roche a vândut medicamentele ce conţineau rituximab şi trastuzumab către distribuitorii parteneri, care i-au fost şi concurenţi la licitaţii, dar preţul oferit acestora a fost mai mare decât preţul său de ofertare la licitaţiile publice.
"În felul acesta, Roche şi-a eliminat concurenţa la licitaţii, deoarece distribuitorii nu au putut participa în cadrul acestor proceduri în condiţii rezonabile, care să le asigure desfăşurarea activităţii în mod eficient (profitabil)", a precizat Consiliul Concurenţei.
Roche a contestat decizia de sancţionare, dar atât prima instanţă (Curtea de Apel Bucureşti), cât
şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins acţiunea companiei farmaceutice ca fiind
neîntemeiată.
Tot în 2019, Roche a mai fost sancţionată pentru că, în aceeaşi perioadă (2017-2019) a implementat o strategie pentru a împiedica vânzările de medicamente concurente, mai ieftine, care conţin substanţa activă erlotinib.
"Din strategia Roche au făcut parte direcţionarea pacienţilor către propriul produs, mai scump, Tarceva, prin cardul de pacient Roche şi call center-ul Roche, şi acoperirea diferenţei de preţ ce ar fi trebuit plătită de către pacienţi la achiziţia Tarceva, pentru ca aceştia să nu cumpere un alt medicament similar", potrivit autorităţii de concurenţă.
Consiliul Concurenţei considera, la anunţul sancţiunii, că bugetul alocat decontării Tarceva ar fi permis decontarea mai multor medicamente similare pentru pacienţi.
Potrivit estimărilor autorităţii, din bugetul Fondului National Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) au alocate suplimentar sume de peste 2 milioane lei pentru decontarea medicamentului produs de Roche, comparativ cu situaţia în care pacienţii ar fi optat pentru o varianta similară a aceluiaşi medicament.
Şi în acest caz, Roche a contestat la Curtea de Apel Bucuresţi, dar instanţa a menţinut decizia
Consiliului Concurenţei. Compania a înaintat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care nu s-a pronunţat încă.
După anunţarea sancţiunilor, în ianuarie 2020, compania Roche România susţinea, într-o reacţie transmisă 360medical.ro, că va contesta decizia în instanţă şi că ar putea depune plângere penală “împotriva tuturor celor ce se fac vinovaţi de emiterea acestor decizii”.
