România se află pe un loc fruntaş în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de antibiotice, însă mulţi români nu cunosc cum trebuie administrate aceste medicamente pentru a fi cu adevărat eficace, atunci când sunt prescrise.
Conf. univ. dr. Andreea Arsene, farmacist clinician la Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Bucureşti, a oferit explicaţii privind factorii importanţi pentru asigurarea eficacităţii tratamentului cu antibiotice şi reducerea reacţiilor adverse.
"Anumite antibiotice trebuie administrate pe stomacul gol (penicilina V, ampicilina, azitromicina, tetraciclina) pentru a asigura o absorbţie şi o eficacitate optimă. De asemenea, pentru unele antibiotice e recomandată administrarea în timpul meselor sau după masă, întrucât acestea pot provoca tulburări digestive, greaţă şi vărsături: amoxicilină, doxiciclină, metronidazol, tinidazol, levofloxacină", a precizat conf. univ. Andreea Arsene, pe pagina de Facebook a Institutului "Marius Nasta".
Potrivit specialiştilor, sucul de citrice poate interacţiona cu anumite antibiotice şi de aceea trebuie consumat la o diferenţă de două ore de la administrarea antibioticului.
"Citricele sunt preferate şi utile persoanelor bolnave, însă sucul de citrice poate interacţiona cu anumite antibiotice prin scăderea activităţii enzimatice a ficatului, care reprezintă sediul metabolizării mai multor substanţe medicamentoase, ducând, astfel, la creşterea nivelului de antibiotic în sânge şi provocând efecte secundare nedorite", a explicat farmacistul clinician.
În această categorie sunt cuprinse antibioticele din clasa macrolidelor (eritromicina, claritromicina), tetraciclinele (tetraciclină, doxiciclină) sau florochinolonele (levofloxacină).
De asemenea, sunătoarea poate interacţiona cu anumite antibiotice prin creşterea activităţii enzimelor hepatice, ducând, astfel, la scăderea eficacităţii unor medicamente.
"Sunătoarea (...) poate interacţiona cu anumite antibiotice prin creşterea activităţii enzimelor hepatice, ducând, astfel, la scăderea eficacităţii medicamentelor din clasele: macrolidele (eritromicina, claritromicina), tetraciclinele (tetraciclină, doxiciclină) sau florochinolonele (levofloxacină)", a recomandat Andreea Arsene.
Pe de altă parte, tetraciclinele (tetraciclina, doxiciclina) şi florochinolonele (ofloxacina, levofloxacina, ciprofloxacina) nu trebuie administrate împreună cu produse lactate (lapte, iaurt şi brânză), deoarece calciul şi alte minerale componente ale lactatelor pot interfera cu absorbţia acestor antibiotice în tractul gastrointestinal.
O altă recomandare este legată de administrarea concomitentă a medicamentelor antiacide sau a suplimentelor alimentare care conţin săruri de calciu, aluminiu, magneziu, zinc, fier, care reduce eficacitatea tetraciclinelor şi fluorochinolonelor, ceea ce poate duce la eşecul tratamentului şi la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice. Toate aceste produse trebuie administrate la două ore faţă de antibiotice.
"Este total interzis să folosim antibiotice fără să avem un consult medical prealabil, iar indicaţia antibioticelor să fie făcută de un medic. Orele la care se administrează antibioticele trebuie respectate în toată perioada tratamentului", a precizat, la rândul său, dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului "Marius Nasta".
Recent, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat că autorităţile iau în calcul reglementarea mai strictă a eliberării antibioticelor în farmacii.
Potrivit medicilor, una dintre cauzele apariţiei rezistenţei la tratament este administrarea incorectă sau greşită de antibiotice. Spre exemplu, cele mai multe răceli şi gripe sunt provocate de virusuri, împotriva cărora antibioticele nu sunt eficace – ceea ce înseamnă o utilizare incorectă.
