Înainte de descoperirea antibioticelor, acum aproape un secol, mulţi oameni mureau din cauza unor infecţii bacteriene minore. De atunci, milioane de vieţi au fost salvate datorită antibioticelor, iar speranţa de viaţă a crescut peste tot în lume. Mai mult, folosirea antibioticelor la animale a sporit producţia de hrană. Însă folosirea extinsă a antibioticelor a generat, în timp, rezistenţă la antibiotice, care a devenit o ameninţare serioasă la adresa sănătăţii publice.
Un raport realizat de mai multe agenţii europene şi publicat miercuri arată situaţia în statele membre ale UE privind consumul de antibiotice şi riscul de rezistenţă la antimicrobiene (RAM).
Potrivit raportului, utilizarea unor grupe importante de antibiotice, cum ar fi carbapenem, cefalosporinele de generaţia a 3-a şi a 4-a şi chinolonele, este asociată cu rezistenţa la aceste antibiotice în E. coli la oameni.
De asemenea, utilizarea chinolonelor, polimixinelor, aminopenicilinelor şi tetraciclinelor la animalele folosite pentru hrană este asociată cu rezistenţa la aceste antibiotice care apare în bacteriile E. coli la animalele respective.
În plus, raportul a identificat o legătură între rezistenţa bacteriană la oameni şi cea de la animalele folosite pentru hrana oamenilor.
Pentru a reduce riscurile asociate rezistenţei antimicrobiene, autorii raportului recomandă statelor membre ale UE să facă eforturi susţinute şi continue de contracarare a RAM la nivel naţional,
introducerea unei supravegheri armonizate a consumului de antimicrobiene şi a RAM în sectoarele umane şi animale şi realizarea de studii pentru a înţelege mai bine răspândirea RAM.
CUM STĂ ROMÂNIA
În 2021, în România s-au utilizat 187 de tone (locul 6 în UE) de substanţă activă de medicamente antimicrobiene la oameni şi alte 174 de tone (tot locul 6 în UE) la animale crescute pentru hrană.
Dacă se raportează cantitatea folosită de antimicrobiene la biomasă (umană sau animală), România se situează pe locul 2 în UE (după Franţa) la consumul de antimicrobiene pentru populaţie (155,8 mg/kg de biomasă în 2021) şi pe locul 13 la consumul la animalele crescute pentru hrană (59 mg/kg).
Recent, Ministerul Sănătăţii a introdus o nouă reglementare privind eliberarea antibioticelor în farmacii, motivată de autorii proiectului prin “situaţia îngrijorătoare” din România în privinţa consumului de medicamente şi a rezistenţei la antimicrobiene, care “necesită măsuri urgente”.
“Astfel, datele ECDC indică un nivel crescut al acestei rezistenţe în contextul în care România se află pe locul doi în UE la consumul de antibiotice de uz sistemic. În aceste condiţii, pentru îmbunătăţirea cunoaşterii fenomenului RAM din România, este necesară adoptarea unor măsuri legislative care să permită monitorizarea utilizării antibioticelor şi ulterior să determine luarea unor măsuri care să genereze o reducere a utilizării excesive a antibioticelor dar şi o mai bună folosire a acestora, în raport cu măsurile şi acţiunile existente la nivelul UE”, preciza referatul de aprobare al ordinului.
Rezistenţa la antimicrobiene (RAM) este o ameninţare serioasă pentru sănătatea publică şi animală. În fiecare an, RAM provoacă circa 35.000 de decese în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European (UE/SEE) şi reprezintă o povară semnificativă pentru sistemele europene de sănătate, cu costurile fiind evaluate la 11,7 miliarde de euro pe an, conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
