Reprezentanţii Cochrane România, organizaţie prestigioasă – reper internaţional în medicina bazată pe dovezi –, solicită modificarea protocolului terapeutic pentru tratarea pacienţilor internaţi şi diagnosticaţi cu COVID-19. Specialiştii în medicina bazată pe dovezi susţin că atât Lopinavir - Ritonavir, cu denumirea comercială Kaletra, cât şi Hidroxiclorochina, cunoscută sub numele de Plaquenil, au un număr crescut de efecte adverse, iar presupusele beneficii în urma tratamentului lipsesc, conform studiilor publicate recent. Prof. univ. dr. Cristian Băicuş, membru al consiliului consultativ Cochrane România şi medic la Spitalul Colentina din Bucureşti, precizează că, având în vedere lipsa efectelor benefice importante pentru pacient, precum şi prezenţa unor efecte adverse de necontestat, nu este recomandată administrarea în cazul pacienţilor cu COVID-19. „Este posibil ca Hidroxiclorochina să reducă durata simptomelor cu câteva zile. La cei neinternaţi, nu reduce riscul de spitalizare”, a afirmat prof. dr. Cristian Băicuş. În opinia medicului român, niciunul dintre studiile clinice randomizate, hidroxiclorochina nu a avut efect.
Într-un interviu acordat pentru 360medical.ro prof. dr. Cristian Băicuş povestea referitor la tratamentul COVID-19 în România că ,,antiviralul Kaletra, care mai e încă în ghid, nu are nicio dovadă, dimpotrivă, există studii care sugerează că n-are niciun efect. Remdesivirul care era singurul ce părea că are efect, e, greu de spus. Au apărut noi studii în care nu prea mai pare să aibă efect. Singurul demonstrat că scade riscul de deces este cortizonul”, a subliniat şeful secţiei de medicină internă de la Spitalul Colentina.
Hidroxiclorochina a dispărut din protocoalele de tratament din multe ţări, iar în ceea ce priveşte terapia bazată pe Lopinavir-Ritonavir sau Kaletra, o parte dintre studiile observaţionale care au fost făcute pe pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19 au raportat că tratamentul ar scurta durata bolii, însă în acelaşi timp alte studii similare nu au arătat beneficii ale terapiei.
Specialiştii Cochrane România solicită eliminarea de urgenţă a acestor două medicamente şi modificarea Ordinului nr. 487/23.03.2020 pentru aprobarea protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-COV-2. Hidroxiclorochina, cunoscută ca Plaquenil, a fost folosită în protocoalele de tratamente pentru COVID-19 din întreaga lume, însă de la începutul pandemiei au început să apară studii clinice randomizate care demonstrează efectele pe care le are asupra mortalităţii, dar şi asupra gravităţii bolii. Concret, în urma a 17 sinteze sistematice şi cinci studii clinice randomizate făcute în perioada iulie – octombrie 2020, nu au fost găsite dovezi definitive care să arate că Hidroxiclorochina sau Plaquenil ar fi scăzut mortalitatea în rândul pacienţilor, ci – din contră – a fost remarcată o creştere a mortalităţii, se arată într-un comunicat de presă dat de aceşti specialişti.
În perioada ianuarie – octombrie 2020 au fost identificate trei studii randomizate care compară eficacitatea tratamentului cu Kaletra faţă de cel standard, adică fără medicamente antivirale. Cel mai recent studiu, publicat în revista Lancet la începutul lunii, a inclus aproximativ 1.600 de pacienţi, la care nu au fost identificate niciun fel de beneficii în urma tratamentului.
„Mai mult, comitetul de siguranţă al studiului a oprit înrolarea de noi pacienţi pe braţul de Lopinavir-Ritonavir în contextul absenţei beneficiilor şi, de asemenea, a oprit terapia cu Lopinavir-Ritonavir la pacienţii din studiu după analiza preliminară a datelor”, a explicat conf. dr. Ionuţ Nistor, director executiv al Centrului Metodologic de Cercetare Medicală şi Medicină bazată pe dovezi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi. Un alt studiu, care a fost publicat în luna martie a acestui an în The New England Journal of Medicine, a inclus 200 de pacienţi trataţi cu Kaletra sau cu terapie standard, mortalitatea la 28 de zile fiind similară între cele două grupuri. Pacienţii trataţi cu Kaletra au raportat frecvent efecte adverse gastro-intestinale. Din această cauză, cercetătorii au fost nevoiţi să întrerupă studiul în cazul a 13 pacienţi.
„Prin prisma evidenţelor disponibile până în prezent şi mai ales după publicarea ultimului studiu randomizat din data de 5 octombrie 2020, considerăm urgentă modificarea protocolului de tratament al pacienţilor spitalizaţi pentru COVID-19”, a completat conf. dr. Ionuţ Nistor.
Regăsiţi în Declaratie-de-presa-Kaletra-si-Plaquenil opiniile argumentate ştiinţific de conf. dr. Ionuţ Nistor şi prof. dr. Cristian Băicuş, care susţin problemele expuse anterior, precum şi comentariul Prof. dr. Lucian Puşcaşiu, directorul Cochrane România.
Puteţi urmări şi materialul Video cu prof.dr. Cristian Băicuş Studiu COVID unic în lume, la Spitalul Colentina. Unul dintre autori: “Am deschis o cutie a Pandorei”
