O cercetare a identificat aproape 200 de substanţe potenţial cancerigene pentru sân în materialele care intră în contact cu alimentele, inclusiv plasticul şi hârtia, subliniind expunerea pe scară largă în ciuda reglementărilor existente. Constatările subliniază nevoia urgentă de măsuri preventive mai puternice pentru a reduce prezenţa acestor substanţe chimice în produsele de zi cu zi.
Conform unui studiu, substanţele chimice legate de cancerul la sân se infiltrează în alimentele consumate de populaţia din întreaga lume.
Aproape 200 de substanţe chimice legate de cancerul de sân, sunt utilizate în fabricarea ambalajelor alimentare şi a veselei din plastic, iar zeci dintre aceste substanţe cancerigene pot migra în corpul uman, a constatat studiul.
„Există dovezi puternice că 76 de substanţe cancerigene pentru sân, cunoscute sau potenţiale, din materialele care intră în contact cu alimentele achiziţionate recent în întreaga lume pot fi găsite în organism”, a declarat într-un comunicat coautorul studiului, Jane Muncke, director general şi director ştiinţific la Food Packaging Forum, o fundaţie non-profit cu sediul în Zurich, Elveţia, care se concentrează pe comunicarea şi cercetarea ştiinţifică.
„Eliminarea acestor agenţi cancerigeni cunoscuţi sau suspectaţi din aprovizionarea cu alimente a populaţiei este o oportunitate uriaşă pentru prevenirea cancerului”, a precizat Muncke.
Conform studiului, dintre substanţele chimice detectate recent în ambalajele alimentare, 40 sunt deja clasificate ca periculoase de către agenţiile de reglementare din domeniul sănătăţii şi alimentare din întreaga lume.
Multe ţări au o legislaţie privind materialele care intră în contact cu alimentele (FCM - food contact materials) menită să protejeze populaţia de substanţele chimice periculoase, adesea prin reglementarea specifică a substanţelor cancerigene genotoxice.
Întrucât cancerul este unul dintre puţinele efecte asupra sănătăţii, vizate în mod specific de reglementările şi testele privind FCM, prezenţa substanţelor chimice cancerigene în ambalajele alimentare şi în alte materiale şi articole care intră în contact cu alimentele nu ar trebui să fie ceva obişnuit.
Prin compararea unei liste recent publicate de potenţiali agenţi cancerigeni pentru sân, elaborată de oamenii de ştiinţă de la Institutul Silent Spring, cu propria bază de date a Food Packaging Forum privind substanţele chimice care intră în contact cu alimentele (FCCmigex), autorii constată că 189 de potenţiali agenţi cancerigeni la sân au fost detectaţi în FCM-uri, inclusiv 143 în materiale plastice şi 89 în hârtie sau carton.
Cercetătorii de la Food Packaging Forum au identificat aproape 200 de substanţe potenţial cancerigene pentru sân care au fost detectate în materialele care intră în contact cu alimentele de pe piaţă.
Identificarea prezenţei acestor substanţe chimice periculoase în materialele care intră în contact cu alimentele a fost posibilă datorită bazei de date FCCmigex, a precizat Lindsey Parkinson, cercetători în domeniul datelor şi editor ştiinţific la Food Packaging Forum şi autor principal al studiului.
Această resursă reuneşte într-un singur loc uşor de explorat informaţii valoroase din mii de studii ştiinţifice publicate privind substanţele chimice din materialele care intră în contact cu alimentele.
„Atât de multe dintre aceste substanţe chimice au fost deja clasificate ca fiind periculoase pentru sănătatea umană, dar încă li se permite să fie utilizate în materialele care intră în contact cu alimentele, permiţându-le astfel să migreze în alimentele pe care le consumăm”, a declarat Jenny Kay, cercetător ştiinţific la Silent Spring Institute, o organizaţie de cercetare ştiinţifică axată pe legătura dintre substanţele chimice, sănătatea femeilor şi cancerul de sân. Ea nu a fost implicată în studiu.
Ratele cancerului de sân cu debut precoce la femeile sub 50 de ani sunt în creştere, iar experţii au declarat că tendinţa nu poate fi explicată doar prin genetică.
„Ratele cancerului de colon sunt, de asemenea, în creştere la persoanele mai tinere”, a precizat pentrui CNN dr. Len Lichtenfeld, fost director medical adjunct al Societăţii Americane de Cancer, care nu a fost implicat în studiu.
„Este vorba de obezitate? Este vorba de alcool? Este vorba de lipsa de activitate fizică? Este vorba de mediu? Există o mulţime de motive”, a spus Lichtenfeld, «şi va dura mult timp pentru a stabili care are cel mai mare impact, deoarece unele dintre aceste substanţe chimice pot fi cu risc ridicat, altele cu risc scăzut».
Atunci când se limitează comparaţia la cele mai recente studii disponibile în FCCmigex (2020-2022), care au utilizat experimente ce imită condiţii realiste, care au indicat migrarea substanţelor din aceste materiale în organismul uman, există dovezi ale expunerii la 76 de substanţe cancerigene pentru sân suspectate din FCM achiziţionate în întreaga lume, dintre care 61 (80%) provin din materiale plastice.
Aceste cifre indică expunerea continuă a populaţiei mondiale la aceste substanţe chimice în condiţii reale de utilizare.
În ciuda reglementărilor existente menite să limiteze substanţele cancerigene din MFC, studiul evidenţiază lacune în cadrele de reglementare actuale.
Articolele care intră în contact cu produsele alimentare au fost achiziţionate în ultimii ani de pe pieţe din regiuni puternic reglementate, inclusiv Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite ale Americii (SUA).
Autoritatea americană de reglementare pentru alimente şi medicamente (FDA) a fost criticată pentru eşecul său de a acţiona rapid în ceea ce priveşte preocupările legate de sănătate cu privire la aproximativ 14 000 de substanţe chimice despre care se ştie că sunt adăugate în alimente.
Agenţia americană va organiza miercuri o reuniune publică pentru a-şi prezenta ideile cu privire la modul de îmbunătăţire a analizelor produselor alimentare efectuate după introducerea pe piaţă.
Posibile substanţe cancerigene pentru sân
În 2007, Silent Spring a publicat o listă cu 216 substanţe chimice care pot provoca tumori ale sânului la rozătoare - o metodă esenţială pentru determinarea toxicităţii, potrivit experţilor.
O actualizare din ianuarie 2024 a acestei liste a găsit 921 de substanţe chimice posibil cancerigene, inclusiv 642 care pot stimula producţia de estrogen sau progesteron, un alt factor de risc cunoscut pentru cancerul de sân.
„Faptul că atât de mulţi potenţiali agenţi cancerigeni mamari sunt prezenţi în ambalajele alimentare şi pot migra în alimentele pe care le consumăm este doar un exemplu al numărului mare de substanţe chimice la care suntem expuşi în mod inconştient în fiecare zi”, a precizat Kay, care a fost coautor al actualizării studiului din 2024, publicat în Environmental Health Perspectives.
„Multe dintre substanţele cancerigene pentru sân sunt, de asemenea, perturbatori hormonali, iar multe dintre substanţele chimice de pe listă pot, de asemenea, deteriora ADN-ul”, a menţionat ea.
„Consumatorii nu ar trebui să fie nevoiţi să ţină evidenţa întregii literaturi ştiinţifice privind substanţele chimice pe care trebuie să le evite. Ar trebui să revină autorităţilor de reglementare să recunoască pericolul şi să ia măsuri”, a subliniat cercetătoarea.
Substanţe cancerigene în plastic, hârtie şi carton
Noul studiu, publicat marţi în revista Frontiers in Toxicology, a comparat baza de date Silent Springs a substanţelor cancerigene cunoscute pentru cancerul de sân cu baza de date privind substanţele chimice de contact cu alimentele monitorizate la om, sau FCChumon.
FCChumon, creată de Food Packaging Forum, este o listă a substanţelor chimice care intră în contact cu alimentele şi care au fost detectate în laptele matern, sângele, urina şi ţesuturile umane.
„Noul studiu a luat lista noastră de potenţiale substanţe cancerigene pentru sân şi a comparat-o cu lista lor de substanţe chimice care au fost găsite în materialele care intră în contact cu alimentele pentru a afla care dintre potenţialele substanţe cancerigene pentru sân ar putea ajunge în dietele oamenilor”, a declarat Kay. „Aceasta este o modalitate foarte bună de a prioritiza substanţele chimice pentru acţiuni de reglementare”, a indicat ea.
Studiul a găsit substanţe chimice precum benzenul, un agent cancerigen cunoscut legat de cancerul de sân la animale şi la oameni; 4,4'-Metilenbis-(2-cloroanilină), un agent cancerigen probabil legat de cancerul de vezică urinară; 2,4-Toluendiamină, despre care s-a constatat că provoacă cancer de sân şi alte tipuri de cancer la animale; şi 3,3′-Dimetilbenzidină şi o-Toluidină, care sunt coloranţi utilizaţi pentru a colora plasticul şi hârtia.
„Coloranţii pot fi utilizaţi în materiale plastice, hârtie, carton şi altele asemenea şi pot avea unele proprietăţi destul de toxice”, a precizat Kay. „Plasticele nu sunt singurele vinovate”.
De fapt, în timp ce studiul a constatat că cea mai mare parte a expunerii la agenţi cancerigeni provenea din materialele plastice utilizate în ambalarea alimentelor, 89 de agenţi cancerigeni suspectaţi au fost găsiţi în recipientele din hârtie şi carton.
„Hârtia are aditivi precum emulgatori şi adezivi, să spunem dacă hârtiile sunt lipite împreună sau există un strat de plastic lipit de hârtie”, a spus Muncke.
O parte dintre substanţele chimice găsite în studiu erau bisfenoli, ftalaţi sau substanţe perfluoroalchilice şi polifluoroalchilice, cunoscute sub denumirea de PFAS - substanţe chimice îngrijorătoare care au fost asociate cu numeroase probleme de sănătate.
Deseori numite „substanţe chimice veşnice”, deoarece nu se descompun în mediu, PFAS sunt utilizate în ambalarea alimentelor pentru a preveni pătrunderea grăsimii şi a apei prin ambalajele alimentelor şi paharele pentru băuturi.
PFAS pot fi găsite şi în cerneala utilizată pentru imprimarea logo-urilor şi a instrucţiunilor pe recipientele alimentare.
Conform unui raport al Academiilor Naţionale de Ştiinţe, Inginerie şi Medicină, substanţele chimice din familia PFAS sunt asociate colesterolului ridicat, cancerului şi diferitelor boli cronice, precum şi unui răspuns limitat al anticorpilor la vaccinuri atât la adulţi, cât şi la copii.
Ftalaţii au fost legaţi de obezitatea infantilă, astm, probleme cardiovasculare, cancer şi deces prematur la persoanele cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani.
Bisfenolul A, sau BPA, este un perturbator endocrin care a fost asociat cu anomalii fetale, greutate mică la naştere şi tulburări cerebrale şi de comportament la sugari şi copii.
La adulţi, această substanţă chimică a fost asociată cu apariţia diabetului, a bolilor de inimă, a disfuncţiei erectile, a cancerului şi cu un risc cu 49% mai mare de deces prematur în decurs de 10 ani.
„Constatările noastre implică faptul că expunerea cronică a întregii populaţii la substanţe potenţial cancerigene pentru sân din FCM este norma şi evidenţiază o oportunitate importantă, dar în prezent subapreciată, de prevenire”, explică autorii.
Numărul substanţelor potenţial cancerigene pentru sân identificate de Kay et al. (2024) care au fost detectate în studiile asupra materialelor destinate contactului cu alimentele. Studiile privind contactul cu alimentele în FCCmigex au fost disponibile online din octombrie 2022. Notă: Substanţele cancerigene pentru sân potenţiale detectate, de exemplu, în cutii de conserve acoperite sau în garniturile dispozitivelor de închidere metalice, sunt atribuite categoriei metalelor. Coloanele sunt subdivizate în substanţe chimice destinate contactului cu alimentele (FCC) cu dovezi directe de carcinogeneză în modele de rozătoare (violet închis) şi toate celelalte FCC cu caracteristici-cheie legate de carcinogeneza sânului în conformitate cu Kay et al. (galben).
Paşi de urmat pentru a reduce expunerea
Deşi depinde de agenţiile de reglementare să facă schimbări radicale pentru a proteja aprovizionarea cu alimente, există măsuri pe care consumatorii le pot lua pentru a reduce riscul de expunere la substanţe chimice toxice şi cancerigene, conform Silent Spring.
Evitaţi arderea sau carbonizarea alimentelor, deoarece carnea de vită, porc, peşte sau pasăre produce substanţe chimice dăunătoare ADN-ului atunci când este prăjită la temperaturi ridicate sau la flacără deschisă. Folosiţi un ventilator atunci când gătiţi.
Poluanţii precum bifenilii policloruraţi, sau PCB, se acumulează în grăsime, aşa că îndepărtaţi grăsimea şi pielea de pe carne şi peşte înainte de gătit şi scurgeţi grăsimea care se formează în timpul preparării mesei.
Alegeţi fructe de mare mai mici şi mai tinere, care vor conţine mai puţin mercur şi alte toxine decât fructele de mare mai mari şi mai vechi, conform Silent Spring.
Deşi multe conserve alimentare şi cutii de carton au renunţat la BPA, unele încă folosesc această substanţă chimică în componenţa lor. Printre înlocuitori se numără răşinile acrilice şi poliesterice, precum şi răşinile de clorură de polivinil sau PVC.
În prezent, oamenii de ştiinţă nu sunt siguri cu privire la profilurile de siguranţă ale acestor înlocuitori.
Alegeţi produse, carne şi lactate organice în locul celor convenţionale atunci când puteţi - deşi metalele grele pot fi încă prezente, alimentele organice sunt expuse la mai puţine pesticide.
Aruncaţi recipientele de plastic. În schimb, depozitaţi şi puneţi la cuptorul cu microunde toate alimentele în sticlă mai degrabă decât în plastic, nu folosiţi tigăi antiaderente pentru gătit şi înlocuiţi toate sticlele şi cafetierele din plastic cu sticlă sau oţel inoxidabil, recomandă specialiştii.
Mai puteţi citi şi:
