România are din 2009 un Registru Naţional de Transplant, care a funcţionat departe de standardele internaţionale în domeniu. Spre exemplu, în 2018, ministrul Sănătăţii de la acea vreme recunoştea că instituţia pe care o conduce nu cunoaşte numărul exact al pacienţilor care necesită un transplant şi că nu exista o prioritizare a pacienţilor în funcţie de urgenţă sau de înscrierea pe liste. Pentru a îmbunătăţi situaţia activităţii de transplant din România, Uniunea Europeană a finanţat un proiect care a inclus, între altele, dezvoltarea unei noi platforme informatice prin care Registrul Naţional de Transplant îşi propune să satisfacă nevoia de trasabilitate în activitatea de donare şi transplant de organe, în concordanţă cu recomandările europene. Noua platformă informatică include şi o funcţie de matching între un organ introdus în Registru şi pacienţii activi de pe lista de aşteptare.
Astfel, pe agenda şedinţei Executivului de miercuri este inclus un proiect de hotărâre de guvern care introduce noi reglementări privind Registrul Naţional de Transplant. Proiectul, în forma iniţiată de Ministerul Sănătăţii, a fost prezentat în luna mai 2024 de către 360medical.ro.
Actul normativ prevede că Registrul Naţional de Transplan (RNT) reprezintă "sistemul informatic prin care se asigură monitorizarea continuă a activităţii de transplant, a activităţilor centrelor de prelevare şi a centrelor de transplant, inclusiv numărul total al donatorilor vii şi decedaţi, tipurile şi numărul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană prelevate şi conservate, transplantate sau distruse”.
NOU SISTEM INFORMATIC
Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, în cadrul proiectului european SIPOCA 696, denumit ”Îmbunătăţirea procesului de reglementare în domeniul transplantului”, a fost dezvoltată o nouă platformă informatică prin care Registrul Naţional de Transplant îşi propune să satisfacă nevoia de trasabilitate în activitatea de donare şi transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic, în concordanţă cu recomandările europene.
Configurările în cadrul platformei au fost realizate în conformitate cu concluziile raportului de analiză şi ţinând cont de situaţia reală existentă la nivelul Agenţiei Naţionale de Transplant şi a spitalelor acreditate drept centre de donare şi transplant.
Astfel, la predarea aplicaţiei dezvoltate în cadrul proiectului SIPOCA 696, informaţiile în totalitatea lor au fost mutate pe serverul Agenţiei Naţionale de Transplant găzduit în mediul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
Platforma Registrul Naţional de Transplant a fost configurată în conformitate cu cerinţele experţilor medicali care au participat la etapa de analiză a sistemului informatic. Aceste configurări pot fi completate, actualizate sau modificate în viitor în urma testărilor de sistem informatic, pentru generarea de date statistice sau a schimbărilor generate la nivel legislativ sau al bunelor practici medicale în domeniul transplantului.
Din punct de vedere funcţional, noul sistem informatic va fi separat în module care vor grupa funcţionalităţi specifice unui anumit tip de activitate de transplant, însă toate modulele vor partaja anumite funcţionalităţi de bază (introducere pacient / potenţial beneficiar de transplant pe lista de aşteptare, introducere donator pe listă, proces de matching, gestiune istoric pacient şi donator, raportare).
"Se urmăreşte construirea unui sistem informatic flexibil, care să permită în viitor adăugarea cu uşurinţă a unor noi funcţionalităţi specifice unui nou tip de transplant, sau adăugarea/modificarea tipului de date medicale care se colectează cu privire la pacienţii beneficiari de transplant sau la donatori", arată nota de fundamentare.
Sistemul informatic va asigura trasabilitatea fiecărui organ prelevat de la un donator înregistrat în Registrul Naţional de Transplant, de la momentul identificării donatorului şi a definirii în sistem a organului, printr-un cod unic, şi până la transplantarea respectivului organ, cu identificarea unică a pacientului care a beneficiat de transplant.
Mai mult, după introducerea în Registrul Naţional de Transplant a informaţiilor cu privire la disponibilitatea unui donator sau a unui organ, "va fi posibilă o operaţiune automată de matching între respectivul organ şi pacienţii activi de pe lista de aşteptare", menţionează documentul.
Astfel, se vor putea defini din modulul de administrare reguli de punctaj privind compatibilitatea între un donator şi un pacient, în baza informaţiilor cu caracter medical disponibile în sistem pentru pacient şi respectiv pentru donator.
De asemenea, se vor putea filtra listele de pacienţi pentru care există compatibilitate cu organul disponibil în funcţie de alte informaţii disponibile în profilul pacientului.
Totodată, sistemul informatic va include un modul de raportare care să permită configurarea unor rapoarte şi statistici utile în activitatea Agenţiei Naţionale de Transplant elaborate în baza informaţiilor din bazele de date ale sistemului informatic.
Actul normativ introduce şi obligativitatea păstrării în RNT a datelor cu caracter personal pentru o perioadă de 30 de ani, de la data colectării, şi obligativitatea înscrierii în RNT a oricărei persoane care necesită un transplant sau pentru a dona organe, ţesuturi sau celule de origine umană în scop terapeutic.
La înscrierea în RNT a unui primitor sau donator se atribuie codul unic de înregistrare (CUIANT) de către Agenţia Naţională de Transplant, care va fi înscris, în mod obligatoriu, pe documentele medicale eliberate ulterior înscrierii în RNT.
