Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului a fost votat anul trecut în Parlament şi promulgat de preşedinte în noiembrie 2022, intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2023 prin lege. Ministerul Sănătăţii trebuia să aibă deja pregătite normele de aplicare, care să se aplice de la 1 iulie, însă în loc de acestea, instituţia a anunţat că a fost elaborată o variantă "corectată" a planului, care a fost lansată în dezbatere publică. Modificarea planului iniţial a fost criticată dur atât de asociaţiile de pacienţi, cât şi de unii dintre medicii implicaţi în elaborarea lui, precum prof. univ. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, fost ministru al Sănătăţii, coordonatorul Centrului Naţional de Competenţă în domeniul Cancerului şi deputat PSD - partidul din care face parte şi actualul ministru al Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. Prof. Patriciu Achimaş-Cadariu l-a acuzat pe ministrul Sănătăţii că a iniţiat modificarea planului de combatere a cancerului deoarece vrea să îşi aroge paternitatea acestuia. Asociaţiile de pacienţi au ameninţat că îl dau pe ministrul Sănătăţii în judecată pentru întârzierea aplicării Planului.
Miercuri, la exact 5 luni după intrarea în vigoare a Planului Naţional de Combatere şi Control al Cancerului (PNCC), Ministerul Sănătăţii a anunţat, printr-un comunicat, că noua variantă a Planului a fost finalizată de Comisia multidisciplinară de Oncologie.
Ministerul a schimbat numele documentului, care acum poartă numele de Planului Naţional de Combatere şi Control al Cancerului (PNCC), în loc de Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului în România, cum este denumirea aprobată prin Legea nr. 293/2022 (pentru prevenirea şi combaterea cancerului).
"Ministerul Sănătăţii a lansat pentru consultare publică noua variantă a PNCC, rezultat al activităţii de 4 luni a comisiei multidisciplinare de Oncologie, formată din 20 de specialişti din toate domeniile medicale cu responsabilităţi în domeniul oncologiei (oncologie medicală, chirurgie oncologică, radioterapie, onco-hematologie, hematologie pediatrică, anatomie patologică, radiologie, genetică medicală, medicină de familie, sănătate publică, farmacie). Au contribuit şi alţi specialişti din comisia de radioterapie şi subcomisiile de oncologie medicală şi chirurgie oncologică", a transmis ministerul.
Instituţia susţine că "necesitatea elaborării unui astfel de document a rezultat din ianuarie 2023, când grupul tehnic de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, CNAS, INSP şi specialişti din comisia de Oncologie au constatat că multe dintre normele care trebuiau realizate nu au legătură cu prevenirea şi combaterea cancerului, sunt discriminatorii pentru unele categorii de pacienţi oncologici şi nu sunt identificate sursele de finanţare pentru implementarea acestora".
Ministerul nu precizează de ce nu au fost ridicate aceste obiecţii la dezbaterile privind varianta iniţială a planului, în condiţiile în care proiectul de lege pentru aprobarea planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului a fost publicat în transparenţă decizională chiar de Ministerul Sănătăţii.
Potrivit ministerului, comisia multidisciplinară de oncologie a lucrat în paralel, împreună cu funcţionari din minister şi din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la elaborarea normelor de aplicare.
Obiectivele generale ale variantei "corectate" a Planului Naţional de Control al Cancerului şi măsurile care trebuie luate pentru atingerea acestora sunt următoarele:
- Dezvoltarea unui sistem integrat de informaţii de sănătate în oncologie pentru prevenirea şi îngrijirea cancerului bazate pe evidenţe şi creşterea capacităţii de cercetare
- Asigurarea cadrului consolidat pentru un sistem de prevenţie primară consecvent şi durabil
- Dezvoltarea cadrului de depistare precoce a cancerului
- Asigurarea accesului egal şi echitabil la diagnostic si îngrijire de calitate înaltă
- Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer, a supravieţuitorilor de cancer şi a familiilor şi persoanelor care îngrijesc bolnavi de cancer
- Dezvoltarea cercetării în oncologie
- Asigurarea şi dezvoltarea resurselor umane în oncologie
Ministerul a precizat că la noua variantă a planului au lucrat membrii Comisiei de oncologie a Ministerului Sănătăţii, ai Comisiei de radioterapie şi ai subcomisiilor de oncologie medicală şi chirurgie oncologică, precum şi funcţionari din cadrul ministerului, CNAS şi INSP.
"Ministerul Sănătăţii va întreprinde demersurile necesare pentru adoptarea cât mai rapidă a acestui document tehnic care să permită aprobarea normelor care să îmbunătăţească accesul pacienţilor din România la prevenţie, diagnostic şi tratament, inclusiv medicină personalizată", mai arată instituţia.
Legea nr. 293/2022, care aprobă Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023.
Legea prevede că, în termen de 180 de zile de la data intrării sale în vigoare, "Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare a legii şi de implementare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală".
Lansarea unei noi versiuni a Planului presupune întârzierea aplicării prevederilor legii nr. 293/2022.
CRITICI
Recent, prof. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, unul dintre medicii implicaţi în elaborarea Planului de combatere a cancerului, a criticat dur demersul ministrului actual al Sănătăţii de "corectare" a planului, precizând că nu va vota un nou guvern din care va face parte prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
„Singura variantă pe care o văd este redactarea de îndată a normelor şi punerea în aplicare a planului. Orice altă variantă, din punctul meu de vedere, nu este acceptabilă. Nu îl voi învesti cu votul meu, în niciun caz, şi nu voi vota niciun guvern în care să participe un astfel de ministru”, a precizat prof. Achimaş-Cadariu.
Întrebat dacă suspectează că ministrul Sănătăţii vrea să îşi aroge paternitatea planului de combatere a cancerului, prof. Patriciu Achimaş-Cadariu a răspuns: “Da, cred că da, (…) având o mare frustrare că nu mai coordona grupul de luptă împotriva cancerului din Parlamentul României.”
Afirmaţiile făcute de prof. univ. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu au fost susţinute de Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), prezent în aceeaşi emisiune.
“Domnul ministru (al Sănătăţii, n.r.) minte precum respiră, pentru că domnul ministru a fost parte din acest plan naţional de cancer, a avut specialiştii pe care îi are şi acum la grupul de lucru, la scrierea acestui plan de cancer, iar acum domnul ministru se situează mai presus decât legea”, a spus Cezar Irimia.
“Dacă aceste norme nu vor fi scrise şi implementate, aşa cum scrie legea, îl vom acţiona în judecată şi vom protesta în stradă, pentru că domnul ministru în continuare îşi pune semnătura pe certificatele de deces ale pacienţilor”, a completat el.
În 27 aprilie, asociaţiile de pacienţi l-au acuzat pe ministrul Alexandru Rafila că pune în pericol vieţile unor pacienţi şi l-au avertizat că îl vor da în judecată dacă întârzie implementarea legii.
“Declaraţiile făcute de domnul Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, referitoare la Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului şi aşa zisele lacune din cauza cărora nu poate fi implementat în acest an, confirmă faptul ca unii demnitari din România se cred mai presus de lege! Pacienţii cu cancer din România îşi văd şansele de supravieţuire spulberate de anunţul făcut de ministrul Rafila, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii avea obligaţia legală să realizeze normele Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului în termen de 180 de zile pentru a putea fi implementat”, se arată în scrisoarea deschisă transmisă de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
