În România există aproape 30 de programe naţionale de sănătate, finanţate de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aceste programe au fost reorganizate în martie 2022. Ministerul Sănătăţii propune noi modificări în cadrul programelor de sănătate mintală şi de screening pentru boli cronice, precum şi desfiinţarea subprogramului de testare RT-PCR şi de secvenţiere din programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare.
Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre de guvern (HG) elaborat de Ministerul Sănătăţii, care modifică Anexa nr. 1 la HG nr. 423/2022 (privind aprobarea programelor naţionale de sănătate).
PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE MINTALĂ
Astfel, proiectul propune modificarea obiectivelor Programului naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică, pentru a stimula furnizarea serviciilor de sănătate mintală la nivel comunitar, cu accent pe prevenţie şi reinserţie socială, şi evaluarea riscului de apariţie a problemelor de sănătate mintală adecvate vârstei (adicţii, depresie, demenţă). Mădificările vor intra în vigoare de la 1 aprilie 2024.
"În acest context, propunem modificarea obiectivelor Programului naţional de sănătate mintală şi profilaxie psihiatrică după cum urmează: a) realizarea activităţilor de terapie ocupaţională în cadrul unităţilor care implementează PNSM, în vederea favorizării măsurilor de reinserţie socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de sănătate mintală; b) creşterea conştientizării şi informării populaţiei generale şi a profesioniştilor din sănătate prin îmbunătăţirea înţelegerii patologiei tulburărilor adictive, depresive şi anxioase", se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
În prezent, programul naţional de sănătate mintală are ca obiective promovarea sănătăţii mintale prin terapie ocupaţională, asigurarea accesului la programe de sănătate mintală specifice pentru copii şi adolescenţi şi creşterea nivelului de competenţe ale specialiştilor care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate şi al calităţii serviciilor medicale acordate acestora.
Primul obiectiv a fost formulat în urma analizei efectuate de Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog împreună cu specialiştii în terapie ocupaţională, cu asistenţii sociali din centrele de sănătate mintală şi după consultarea pacienţilor beneficiari ai serviciilor de ergoterapie şi a altor servicii medicale acordate în centrele de sănătate mintală.
În urma consultărilor a reieşit necesitatea diversificării activităţilor de terapie ocupaţională, astfel încât acestea să faciliteze creşterea autonomiei pacienţilor în viaţa de zi cu zi şi reinserţia lor socială, actualizarea cunoştinţelor şi abilităţilor terapeuţilor ocupaţionali implicaţi în realizarea activităţilor de terapie ocupaţională, şi necesitatea efectuării unui studiu de impact al serviciilor servicii de terapie ocupaţională acordate în cadrul Programului naţional de sănătate mintală şi profilaxie psihiatrică.
Al doilea obiectiv a fost introdus în condiţiile creşterii numărului de persoane consumatoare de droguri ilegale, specialiştii considerând necesară adoptarea unor măsuri pentru creşterea conştientizării şi gradului de informare cu privire la riscurile asociate consumului de droguri şi alcool şi a interdependenţei acestuia cu anxietatea şi depresia.
PROGRAMUL NAŢIONAL DE SCREENING PENTRU BOLI CRONICE
În ceea ce priveşte programul naţional de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătăţii publice, autorii proiectului propun reformularea obiectivului acestuia pentru creşterea accesului populaţiei la programe de screening organizate pe baze populaţionale pentru boli cronice cu impact asupra sănătăţii publice.
Obiectivul actual al programului este "reducerea poverii bolilor cronice cu impact asupra sănătăţii publice prin programe organizate de screening".
"Această propunere este motivată de faptul că măsurile care vizează acordarea serviciilor medicale de prevenţie, diagnostic şi tratament al bolilor cronice pentru persoanele asigurate sunt reglementate prin intermediul mai multor acte normative a căror punere în aplicare se încadrează în domeniul de competenţă al Ministerului Sănătăţii sau al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz", se menţionează în nota de fundamentare.
"În această situaţie, (...) considerăm necesară asigurarea cadrului legislativ care să reglementeze integrarea şi coordonarea unitară a serviciilor medicale acordate pentru prevenirea, diagnosticul şi tratamentul bolilor cronice, indiferent de sursa de finanţare a acestora, în cadrul unui program de screening organizat sub coordonarea Ministerului Sănătăţii şi a Institutului Naţional de Sănătate Publică pentru atingerea obiectivului propus, acela de a scădea povara bolilor cronice în populaţie în condiţii de cost-eficienţă, calitate şi siguranţă", mai arată autorii proiectului.
Noul obiectiv al programului va permite elaborarea şi realizarea unui model integrat şi coordonat al programelor de screening pentru cancer şi hepatite cronice cu virus B/C/D, astfel încât accesibilitatea populaţiei să fie una crescută şi corelată cu capacităţile naţionale şi resursele disponibile, potrivit documentului. Măsura va intra în vigoare de la 1 iulie 2024.
În ceea ce priveşte desfiinţarea subprogramului de testare RT-PCR şi de secvenţiere din programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare, decizia a fost luată ca urmare a încetării stării de risc epidemiologic generate de pandemia de Covid-19, astfel că nu mai este necesară asigurarea testării pentru SARS-CoV-2 prin RT-PCR/NAAT pentru toate persoanele simptomatice.
Decizia va intra în vigoare de la 1 aprilie 2024, dată de la care testarea RT-PCR în scopul stabilirii diagnosticului microbiologic sau pentru confirmarea diagnosticului etiologic în cazul tuturor bolilor transmisibile, inclusiv pentru infecţia cu SARS-CoV-2, se va realiza în cadrul subprogramului naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare.
