Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului a fost votat anul trecut în Parlament şi promulgat de preşedinte în noiembrie 2022. Este reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional şi urmează să fie implementat în perioada 2023 - 2030. O analiză realizată de experţi arată, însă, că este nevoie ca acest document să fie actualizat, pentru a fi pus în acord cu planul european de combatere a cancerului, dar şi pentru a deveni un instrument eficient de planificare a politicilor publice.
Ministerul Sănătăţii a înfiinţat un grup de experţi, care în ultimele trei luni a analizat factorii de risc ai cancerului, a colectat toate datele existente relevante şi a făcut analiza cheltuielilor şi costurilor cu prevenţia, diagnosticul şi tratamentul în oncologie.
De asemenea, experţii au analizat serviciile de diagnostic şi tratament şi au inventariat politicile naţionale în domeniu.
"Grupul tehnic de lucru a analizat situaţia actualului plan naţional de combatere şi control al cancerului şi a constatat câteva lucruri: că sunt necesare modificări şi adaptări ale textului actual, punerea în acord a acestuia cu planul european de combatere a cancerului, reformularea într-un cadru logic, care să întrunească criteriile unui instrument de planificare, completarea cu o analiză de situaţie a tuturor datelor existente în prezent, încât aceste norme, de care este nevoie şi despre care se discută, să poată fi elaborate în mod corect şi sustenabil", a afirmat Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.
Concluziile experţilor vor ajuta la realizarea unei forme îmbunătăţite a Planului naţional de combatere şi control al cancerului.
De altfel, activităţile prevăzute în cadrul documentului vor fi finanţate începând de anul viitor, după aprobarea bugetului pe 2024.
Totuşi, câteva măsuri vor fi implementate în 2023, între care înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer şi elaborarea planurilor naţionale de screening pentru cancer, folosind datele din studiile pilot pentru cancerul de col, de sân şi colorectal.
În plus, în acest an vor fi elaborate criteriile de certificare a centrelor de diagnostic şi tratament al cancerului, metodologiile de monitorizare a performanţei şi calităţii serviciilor, cadrul de dezvoltare a unei reţele naţionale de diagnostic şi tratament şi va fi revizuit curriculum-ul de rezidenţiat pentru oncologie medicală, radioterapie şi chimie oncologică.
Potrivit experţilor, un element cheie în eficacitatea planului sunt criteriile de certificare a centrelor de diagnostic şi tratament, pentru a nu exista diferenţe de calitate a serviciilor între furnizori.
"Lucrul acesta trebuie monitorizat, pentru că o discrepanţă mare între calitatea serviciilor duce la evoluţii, din păcate, nefavorabile pentru anumiţi pacienţi", a afirmat prof. Rafila.
Potrivit ministrului, forma actuală a planului naţional de combatere a cancerului are anumite disfuncţionalităţi care trebuie corectate.
"Are obiective şi termene care nu pot fi atinse, nu au fost atinse de nicio ţară din lume. Vă dau câteva exemple: scăderea mortalităţii printr-un anumit tip de cancer şi scăderea numărului de cazuri de cancer diagnosticate. Nu se pot realiza în unul-doi ani, acesta este un proces", a precizat Alexandru Rafila.
"Întâi creşti, prin screening, numărul de cazuri pe care la diagnostichezi, adopţi o politică de acces la tratament şi prevenţie, după care, în timp, cinci-şapte ani, se poate ajunge la scăderea numărului de cancere", a completat ministrul.
De asemenea, mai multe tipuri de cancer, cu incidenţă şi mortalitate ridicate, nu au fost incluse în plan, între care melanomul malign, cancerul gastric, cancerul de pancreas şi cancerul ovarian.
