Guvernul a aprobat vineri două noi strategii naţionale în domeniul sănătăţii, pentru vaccinare şi pentru combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale. Cele două documente sunt menite să combată carenţe importante în sistemul de sănătate din România, fiind prevăzute şi planuri de acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei.
Strategia pentru prevenirea şi limitarea infecţilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene în România 2023-2030, elaborată de Comitetului Naţional pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale, a fost prezentată de 360medical.ro în luna martie 2023, iar cea pentru vaccinare - în luna august.
Combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene va presupune implicarea mai multor instituţii, inclusiv din afara sectorului de sănătate.
"Este o strategie multisectorială, adică nu este vorba doar despre sectorul sanitar, pentru că, de exemplu, antibiotice se folosesc şi în sectorul veterinar, cel puţin o cantitate echivalentă cu ceea ce se foloseşte în sectorul uman. Discutăm şi de poluarea mediului şi de apariţia în mediu a bacteriilor multirezistente. Lucrul ăsta trebuie monitorizat, datele trebuie integrate într-o platformă unică", a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.
Din ianuarie 2021, România are o nouă lege (Legea nr. 3/2021) privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din azile. Pentru aplicarea legii este, însă, nevoie de legislaţie secundară, cum ar fi hotărâri de guvern şi norme de aplicare.
CE PREVEDE NOUA STRATEGIE
Strategia, un document de 16 pagini, conţine mai multe obiective generale şi direcţii de acţiune pentru atingerea acestora.
Documentul prevede cinci obiective strategice principale: îmbunătăţirea conştientizării şi înţelegerii rezistenţei la substanţe antimicrobiene (AMR), îmbunătăţirea cunoaşterii AMR prin supraveghere şi cercetare, scăderea incidenţei infecţiilor prin măsuri eficace de sanitaţie, igienă şi de prevenire a infecţiilor, optimizarea utilizării agenţilor antimicrobieni şi realizarea de investiţii sustenabile în combaterea AMR.
Pe lângă acestea, strategia cuprinde şi şapte obiective generale: îmbunătăţirea cadrului legislativ privind prevenirea, supravegherea şi limitarea IAAM şi AMR, îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a atitudinii personalului medical asupra IAAM, AMR şi privind utilizarea corectă a antibioticelor, asigurarea unui cadru coerent de raportare a datelor de IAAM şi AMR la nivel naţional, în linie cu documentele strategice şi cu indicatorii UE şi OMS, comunicarea informaţiilor către public în mod transparent, ca modalitate de combatere a IAAM şi AMR, asigurarea resurselor umane suficiente numeric şi ca pregătire şi a resurselor tehnice adecvate monitorizării IAAM şi AMR, optimizarea utilizării antibioticelor şi vaccinării în medicina umană şi veterinară şi prevenirea şi limitarea IAAM prin aplicarea unor măsuri eficiente de prevenire a infecţiilor.
Documentul prevede şi măsuri care trebuie implementate pentru atingerea acestor obiective, între care revizuirea legislaţiei în vederea asigurării unui buget dedicat serviciilor de prevenire şi limitare a IAAM şi AMR şi definirea responsabilităţilor instituţionale pentru adoptarea politicilor de sănătate pentru limitarea IAAM şi AMR.
Alte măsuri prevăzute sunt revizuirea condiţiilor minimale de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale, inclusiv stabilirea standardului minim de echipamente pentru laboratoarele de microbiologie, şi înfiinţarea graduală în spitale (iniţial în spitale de categoria I, ulterior în cele de categoria II) a laboratoarelor de microbiologie cu funcţionare permanentă.
Strategie propune şi implementarea recomandărilor UE în domeniul prescripţiei de antibiotice, mai ales în privinţa utilizării judicioase a antibioticelor în unităţile sanitare.
STRATEGIA NAŢIONALĂ DE VACCINARE
În ceea ce priveşte strategia naţională de vaccinare, aprobată de guvern, obiectivele acesteia sunt aliniate la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în 2015 la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Aceasta prevede la obiectivul privind sănătatea, un set de ţinte şi de indicatori pe care statele lumii s-au angajat să îi atingă, între care eliminarea deceselor prevenibile la nou-născuţi şi copii până la 5 ani, eliminarea epidemilor de SIDA, tuberculoză, malarie şi alte boli tropicale neglijate, combaterea hepatitei, a bolilor transmise prin apă şi a altor boli transmisibile, asigurarea acoperiri universale cu servicii de sănătate şi sprijinirea cercetării şi dezvoltării de vaccinuri şi medicamente.
În cazul României, autorii strategiei de vaccinare consideră că implementarea acesteia va avea ca efect consolidarea capacităţii tuturor sectoarelor implicate în atingerea obiectivelor de imunizare şi îmbunătăţirea cooperării între sectoare.
Până în 2030, strategia fixează următoarele ţinte:
- o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul naţional de vaccinare.
- o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieţii la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare.
- creşterea cererii/acceptanţei pentru vaccinare a populaţiei.
- menţinerea statutului de ţară care a eliminat rubeola endemică.
- menţinerea statutului de ţară care a eliminat poliomielita.
- eliminarea şi menţinerea eliminării rujeolei endemice.
- prevenirea infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital.
Aceste ţinte pot fi atinse prin întărirea programelor naţionale de vaccinare, prin urmărirea indicatorilor care măsoară livrarea vaccinuri de calitate şi sigure şi prin asigurarea unor rate de acoperire vaccinală de cel puţin 95% la vârstele potrivite.
Alte măsuri pentru punerea în practică a strategiei sunt asigurarea supravegherii bolilor şi a capacităţii de monitorizare a programelor de vaccinare, de răspuns în caz de epidemii, de creştere a cererii pentru vaccinare şi de îmbunătăţire a acceptanţei în rândul populaţie.
“Sunt, se asemenea, măsurate componentele cheie ale infrastructurii, siguranţa practicilor de vaccinare; dezvoltarea sistemelor de monitorizare a imunizării pentru reducerea ratelor de omisiune; reducerea oportunităţilor pierdute şi a contraindicaţiilor false; instruirea personalului medical; dezvoltarea materialelor informative, educationale şi de comunicare care să fie folosite de public şi furnizorii de îngrijiri de sănătate”, mai arată documentul.
Monitorizarea şi evaluarea strategiei vor fi realizate prin Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituţionale cu toate entităţile implicate.
Astfel, INSP urmează să dezvolte un cadru de monitorizare şi un mecanism de colectare regulată a datelor de la responsabilii instituţionali, potrivit strategiei.
Monitorizarea va fi realizată prin rapoarte anuale, care vor prezenta stadiul implementării strategiei. Acestea vor fi disponibile până la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea.
