Cei mai mulţi medici din România resimt o teamă privind o posibilitate reală de a fi angrenaţi într-o procedură de cercetare sau chiar proces de malpraxis, pentru categoriile de vârstă sub 49 de ani, scorul este de 78%, potrivit primului studiu naţional realizat de Colegiul Medicilor din România (CMR) care a evaluat riscul de burnout în rândul medicilor din România, intenţia de Migraţie Externă, dar şi teama de malpraxis. ,,Medicul va practica medicina defensivă!”, a atras atenţia prof. univ. dr. Daniel Coriu, preşedintele CMR, la lansarea studiului.
Un chestionar online completat de peste 8000 de medici la nivel naţional, în perioada 12 februarie 2023 - 5 martie 2023, a scos la iveală că teama este resimţită mai puternic de către medicii din regiunile Sud-Vest Oltenia (79%) şi Sud-Muntenia (75%).
Femeile se tem mai mult decât bărbaţii, în proporţie de 72% versus 66%.
78% dintre medicii care declară că resimt o teamă în mare şi foarte mare măsură au între 36 şi 49 de ani. Medicii care lucrează în anumite specialităţi au o frică mai mare de malpraxis, în special cei din grupele Pediatrie - chirurgicale (86%), Chirurgie generală (80%) şi ATI (78%).
87% dintre medici cred că asigurările pentru malpraxis nu acordă despăgubiri în mod real, 79% dintre medici considerând că sistemul de asigurări de malpraxis are o funcţionalitate redusă sau foarte redusă. Ambele părţi implicate în actul medical sunt afectate. Pacienţii nu pot obţine rapid fonduri utile pentru recuperarea sănătăţii, iar medicii sunt implicaţi în proceduri de durată, stresante şi costisitoare.
Studiul realizat de Colegiul Medicilor din România, s-a făcut cu sprijinul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti şi a mai reliefat că mai mult de jumătate dintre medicii sub 35 ani din ţara noastră vor să plece la muncă în străinătate.
Printr-un proiect de lege iniţiat de deputaţii USR Oana Murariu şi dr. Adrian Wiener, de profesie medic, se propune instituirea unui nou mecanism de răspundere în cazurile de malpraxis medical, care i-ar ajuta pe pacienţi să primească mai rapid despăgubiri.
,,Vrem să combatem fenomenul medicinei defensive, pentru că vrem ca medicii să intervină şi să facă intervenţiile medicale de care avem nevoie ca pacienţi. Proiectul îşi propune o schimbare de paradigmă”, a spus Oana Murariu.
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii aduce o schimbare completă a abordării în procesele de malpraxis medical. Astfel, dacă pacientul se consideră prejudiciat va chema în instanţă direct spitalul şi asiguratorul acestuia. În cazul unei decizii definitive de malpraxis medical, conducerea spitalului şi asiguratorul său se vor îndrepta împotriva medicilor care au greşit.
,,Legea se adresează răspunderii civile, fiindcă eroarea medicală este în general la intersecţia unor deficienţe de sistem şi a unei culpe individuale medicale, nu este aproape niciodată o cauză punctuală, unic aparţinând unei singure persoane. Trebuie să ieşim din logica medicinei defensive. Aceasta a devenit un fenomen extrem de răspândit datorită actualelor prevederi privind malpraxisul medical. E important să asigurăm prin noua reglementare o protecţie cât mai bună a pacienţilor, ca şi să reducem presiunea legală asupra personalului medical strict la nivelul cazurilor în care a existat într-adevăr o culpă profesională”, a completat dr. Adrian Wiener, medic şi deputat.
Potrivit acestui proiect de lege, pacienţii ar putea primi despăgubiri mai uşor în cazul în care au fost afectaţi de culpe medicale. În acelaşi timp, personalul medical evită stresul proceselor în situaţiile în care instanţele decid la final că nu a existat un act de malpraxis medical.
Citiţi şi
Mai mult de jumătate dintre medicii sub 35 ani vor să plece la muncă în străinătate
