Pe măsură ce aerul pe care-l respirăm devine din ce în ce mai murdar, şansele de-a face tulburări neurologice grave, cum ar fi boala Parkinson sau boala Alzheimer, ori alte demenţe cresc, potrivit unei noi cercetări.
Studiul pe termen lung a mai mult de 63 de milioane de americani în vârstă nu poate dovedi cauza şi efectul, dar arată o asociere puternică între poluarea aerului şi tulburările cerebrale. Cercetătorii au spus că legătura a fost observată chiar şi la niveluri de poluare cu particule fine (PM2.5 particulele în suspensie ) care sunt considerate sigure de către Agenţia SUA pentru Protecţia Mediului.
„Studiul nostru se bazează pe dovezi mici, dar emergente, care indică faptul că expunerile pe termen lung la niveluri de poluare de PM 2,5 sunt legate de un risc crescut de deteriorare a sănătăţii neurologice”, a declarat cercetătorul Xiao Wu, doctorand în biostatistică la TH Şcoala de Sănătate Publică Harvard.
Dr. Alessandro Di Rocco dirijează Programul de tulburări ale mişcării la Northwell Health din Great Neck, New York. El nu a fost implicat în noul studiu, dar a declarat că rezultatele nu sunt surprinzătoare.
,,În ultimii ani au existat dovezi din ce în ce mai mari că expunerea mediului la substanţe chimice, inclusiv pesticide şi poluarea aerului, poate provoca sau facilita modificările biologice care duc la neurodegenerare", a spus Di Rocco.
În noul studiu, echipa lui Wu a analizat datele privind internările în spitale în perioada 2000 -2016 a peste 63 de milioane de pacienţi. Cercetătorii au legat aceste valori cu concentraţiile estimate de PM2.5 prin codul poştal în care locuia fiecare pacient. Oamenii de ştiinţă au descoperit că, pentru fiecare creştere de 5 micrograme pe metru cub a concentraţiilor anuale de PM2,5, a existat un risc cu 13% mai mare pentru internări în spital pentru boala Parkinson, boala Alzheimer şi alte demenţe.
Femeile, persoanele albe şi locuitorii din mediul urban au fost deosebit de sensibile, au precizat cercetătorii, care au observant că cel mai mare risc pentru boala Parkinson a fost în rândul adulţilor mai în vârstă care trăiesc în nord-est, în timp ce cei vârstnicii din Midwest au prezentat cel mai puternic risc pentru Alzheimer şi alte demenţe.
„Studiul nostru arată că standardele actuale nu protejează suficient populaţia americană în vârstă, subliniind necesitatea unor standarde şi politici mai stricte care să contribuie la reducerea în continuare a concentraţiilor de PM2,5 şi la îmbunătăţirea calităţii aerului în general", a afirmat Antonella Zanobetti cercetător principal în cadrul Departamentului de Sănătatea mediului al Şcolii Harvard.
Di Rocco a subliniat că noul studiu este ,,unic în domeniul său de aplicare şi dimensiune, demonstrând o corelaţie puternică la nivel naţional între gradul de poluare a aerului şi riscul de tulburări neurologice ale îmbătrânirii". În opinia acestuia, creşterea bolii neurodegenerative în rândul americanilor nu poate fi explicată doar de vârstă. Asta înseamnă că „identificarea poluării aerului ca un factor important de risc de mediu poate duce la o intervenţie de sănătate publică care poate diminua în timp apariţia acestor tulburări neurologice”, a spus Di Rocco, potrivit MedicineNet.com.
Deja s-a demonstrat că poluarea aerului reduce durata de viaţă a locuitorilor din Europa, respectiv din România. În Europa, poluarea aerului reduce speranţa de viaţă a locuitorilor cu 2,21 de ani, în medie, situaţia cea mai bună fiind în Islanda (0,65 ani pierduţi, în medie, din cauza poluării), Norvegia (0,96 ani), Irlanda (1,08 ani) şi Finlanda (1,15 ani), iar în România cu 3,44 ani, în medie, şi provoacă circa 35.900 de decese premature în fiecare an în ţară.
