Rata AVC-urilor confirmate de imagistică este scăzută la pacienţii cu Covid-19, dar cazurile sunt severe

Rata AVC-urilor confirmate de imagistică este scăzută la pacienţii cu Covid-19, dar cazurile sunt severe

Accidentul vascular cerebral reprezintă prima cauză de invaliditate majoră fizică şi mintală în rândul populaţiei adulte, în întreaga lume. Iar când se combină cu noul coronavirus, complicaţiile pot fi extrem de severe. Rata de accident vascular cerebral ischemic confirmat de imagistică la pacienţii cu COVID-19 este relativ mică, dar astfel de cazuri s-au dovedit a fi mai severe în comparaţie cu persoanele care nu au coronavirus, este concluzia unei noi cercetări.

În urma unui studiu efectuat asupra a peste 3.500 de pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19 şi spitalizaţi la NYU Langone, 32 (0.9%) au avut accident vascular cerebral (AVC) confirmat. Cercetătorii au descoperit că aceşti pacienţi tind să fie mai tineri, în medie, în comparaţie cu pacienţii cu AVC non-COVID.

Îngrijorător este că faptul pacienţii cu COVID-19 şi AVC au mai multe şanse să moară la externare (63,6% faţă de 9,3%) comparativ cu pacienţii care au doar un accident vascular cerebral.  Oamenii de ştiinţă au mai observat că pacienţii cu coronavirus au suferit accidente vasculare cerebrale mai severe, înregistrând un scor de 19 pe scala naţională a accidentelor vasculare cerebrale, în comparaţie cu un scor de 8 pentru pacienţii cu AVC non-COVID-19.

În general, rata de 0,9% este mai mică decât cercetările anterioare din studiile chinezilor, au menţionat autorii studiului actual, care cred că acest lucru se poate datora diferenţelor dintre populaţiile de pacienţi. În mod similar cu alte studii, s-a observat că pacienţii cu COVID-19 şi AVC trataţi în sistemul de sănătate din New York erau în general foarte bolnavi; 68,8% dintre pacienţi au necesitat ventilaţie mecanică, iar 81,3% au avut o pneumonie severă.

„A fost dificil să se stabilească cauza exactă a accidentelor vasculare cerebrale ale pacienţilor cu COVID-19, cu toate acestea, majoritatea pacienţilor păreau să experimenteze coagularea anormală a sângelui. Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a determina dacă anticoagularea terapeutică pentru AVC este utilă la pacienţii cu COVID-19”, a precizat dr. Shadi Yaghi, autorul principal al studiului.

Potrivit HealthImaging.com, cercetătorii cred că înţelegerea factorilor asociaţi cu accident vascular cerebral la pacienţii cu COVID-19 va ajuta la diagnosticarea, tratamentul şi prevenirea bolii cerebrovasculare asociate cu COVID-19, precum şi la identificarea potenţială a mecanismelor de bază.

4 români mor în fiecare oră din cauza unui accident vascular cerebral

În prezent, România are cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa şi statisticile se referă doar la AVC fără COVID-19. Peste 61.000 de accidente vasculare cerebrale se înregistrează anual în România, cele mai multe dintre ele - 55.000 - fiind accidente ischemice. Unul din 5 români care suferă un AVC moare în primele 30 de zile, iar unul din 3 (30%) rămâne imobilizat la pat. Iar una dintre afecţiunile care pot grăbi apariţia unui AVC este hipertensiunea arterială.

,,Hipertensiunea arterială, chiar mai mult decât pentru boala coronariană, este principalul determinant al tuturor formelor de accident vascular cerebral. În al doilea rând, efectele nocive ale hipertensiunii arteriale aspra creierului sunt şi mai multe decât cele legate de mortalitate, cele legate de ceea ce se întâmplă cu supravieţuitorii accidentelor vasculare cerebrale sau şi mai rău cu cei care fac accidente vasculare cerebrale silenţioase care sunt de două, trei ori mai multe decât cele care se manifestă clinic. Şi aceste consecinţe sunt pe termen lung, şi peste 20-30 de ani. Ele se manifestă în primul rând prin deteriorarea cognitivă care duce la demenţă şi este foarte important să ne amintim în acest context că accidentele vasculare cerebrale reprezintă de departe prima cauză de invalidităţi severe, permanente fizice dar şi mintale. Hipertensiunea arterială este de departe principalul factor de risc al deteriorării cognitive care duce la demenţă”, a precizat prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru, medic neurolog şi preşedintele de onoare al Societăţii de Neurologie din România,  în cadrul dezbaterii online ,,Hipertensiunea arterială, nevoi si acţiuni pentru starea de sănătate a populaţiei”, organizată de Societatea Română de Cardiologie.

Cazurile de COVID-19 cu simptomatologie neurologică nu sunt foarte frecvente

Prof. Univ. Dr. Ovidiu Băjenaru, medic neurolog, a precizat că ,,numărul de cazuri cu simptomatologie neurologică raportate mai mult izolat, a crescut în ultimele luni, însă marea majoritate a pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2 nu au astfel de manifestări, acestea din urmă fiind prezente într-o proporţie mai mare la pacienţii cu forme de severitate ceva mai mare, cazuri care de regulă, au şi alţi factori de risc inclusiv boli cronice pre-existente”.

Potrivit neurologului român, cazurile de COVID-19 cu simptomatologie neurologică nu sunt foarte frecvente, dar lezional şi clinic sunt extrem de diferite, astfel că nu se poate contura în prezent niciun tablou neurologic specific acestei infecţii virale.

În ceea ce priveşte numărul persoanelor care s-au prezentat la unităţile de primiri-urgenţe a spitalelor în ultimele două luni a scăzut foarte mult, din cauza instituirii stării de urgenţă în România, inclusiv a pacienţilor cu atac cerebral, care au evitat să meargă la spital de teama că se vor infecta cu coronavirus.

viewscnt