Acoperirile vaccinale împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei şi a rujeolei (pojarului) au scăzut în România în perioada 2009 – 2020 cu circa 10% la copiii în vârstă de un 1 an, pe fondul lipsei cazurilor de boală în ultimii ani, dar şi al creşterii influenţei mişcării anti-vaccinare. Ministerul Sănătăţii susţine că neîncrederea în vaccinarea anti-COVID nu trebuie să afecteze vaccinarea cu vaccinurile tradiţionale care au menţinut sănătoase generaţiile de români!
,,În şcoli, vaccinarea nu va fi obligatorie! Prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi cel al educaţiei, sunt prevăzute măsuri care trebuie luate de unitatea de învăţământ în situaţii epidemiologice speciale (de exemplu, focar de rujeolă). În această situaţie, copiii nevaccinaţi trebuie să rămână la domiciliu, până la stingerea focarului, pentru a fi protejaţi împotriva bolii”, a transmis Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă în care anunţă că Proiectul de act normativ privind strategia naţională de vaccinare în România până în 2030 se află în dezbatere publică.
Proiectul de act normativ este menit să asigure acces echitabil la vaccinare pentru oricine, oricând şi la orice vârstă.
,,Strategia de vaccinare nu impune vaccinarea obligatorie, dar dă dreptul tuturor, mai ales pacienţilor cu boli cronice, să se vaccineze gratuit, dacă doresc. Compensarea vaccinurilor este contrară principiului obligativităţii, iar România face în acest moment acest pas important pentru adolescenţi şi adulţi”, mai arată instituţia.
Nota de fundamentate a proiectului de act normativ arată că ratele de vaccinare au scăzut după debutul pandemiei de Covid-19.
,,Astfel, analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale pentru anul 2022 relevă faptul ca pentru vaccinul BCG acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%). În schimb, acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3 doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib şi, respectiv, 1 doză de vaccin RRO se situează între 83,4% – 84,6% (sub ţinta de 95%). Pandemia COVID-19 a afectat atât programul naţional de vaccinare, cât şi acoperirea vaccinală atât datorită direcţionării personalului medical în activităţile de combatere a pandemiei, cât şi scăderii adresabilităţii populaţiei la vaccinare”, se arată în document.
Proiectul are ca scop atingerea beneficiilor maxime ale vaccinării în România, prin asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure şi eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populaţiei.
Proiectul de HG are 9 mari obiective generale şi obiective specifice. Cele mai importante sunt reprezentate de creşterea cunoaşterii şi încrederii în vaccinarea anti-HPV, asigurarea accesului la vaccinare pentru cei cu risc mai mare de a contracta boli prevenibile prin vaccinare, asigurarea continuităţii programului de vaccinare în timpul situaţiilor de urgenţă prin detectarea precoce şi răspunsul rapid în cazul focarelor cauzate de boli infecţionase prevenibile prin vaccinare, creşterea capacităţii de supraveghere a acestora, comunicare corectă pentru creşterea încrederii populaţiei în beneficiile vaccinării, prin parteneriate sociale, asigurarea accesului uşor la informaţii ştiinţifice privind riscurile, beneficiile şi siguranţa vaccinurilor pentru profesionişti şi pentru populaţie, implementarea de campanii naţionale şi locale de educaţie pentru sănătate privind vaccinarea şi bolile prevenibile prin vaccinare, acces universal la servicii de sănătate, inclusiv accesul la medicamente şi vaccinuri esenţiale, sigure, eficace, la preţuri accesibile pentru toţi.
