Cum scade activitatea fizică riscul de boli cardiovasculare

Cum scade activitatea fizică riscul de boli cardiovasculare
aprilie 21 11:38 2024
Articol scris de:
Timp citire articol: 2 minut(e)

O nouă cercetare indică faptul că activitatea fizică scade riscul de boli cardiovasculare în parte prin reducerea activității cerebrale legate de stres, respectiv reducerea semnalizării legate de stres în creier.

În cadrul noului studiu, condus de cercetători de la Spitalul general din Massachusetts (MGH) și publicat în Journal of the American College of Cardiology (JACC), persoanele cu afecțiuni legate de stres, cum ar fi depresia, au înregistrat cele mai multe beneficii cardiovasculare în urma activității fizice.

Pentru a evalua mecanismele care stau la baza beneficiilor psihologice și cardiovasculare ale activității fizice, dr. Ahmed Tawakol, cercetător și cardiolog în cadrul Centrului de cercetare în domeniul imagisticii cardiovasculare de la MGH, și echipa sa au analizat dosarele medicale și alte informații ale celor 50.359 de participanți din Mass General Brigham Biobank care au completat un sondaj privind activitatea fizică.

Un subset de 774 de participanți a fost supus, de asemenea, unor teste de imagistică cerebrală și măsurători ale activității cerebrale legate de stres.

Pe parcursul unei urmăriri medii de 10 ani, 12,9% dintre participanți au dezvoltat boli cardiovasculare. Participanții care au respectat recomandările de activitate fizică au avut un risc cu 23% mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare în comparație cu cei care nu au respectat aceste recomandări.

Persoanele cu niveluri mai ridicate de activitate fizică au avut, de asemenea, tendința de a avea o activitate cerebrală legată de stres mai scăzută.

În mod notabil, reducerea activității cerebrale asociate stresului au fost determinate de un câștig în funcția cortexului prefrontal, o parte a creierului implicată în funcția executivă (adică luarea deciziilor, controlul impulsurilor) și este cunoscută ca fiind cea care limitează centrele de stres din creier. Analizele au ținut cont de alte variabile ale stilului de viață și de factorii de risc pentru boala coronariană.

Mai mult, reducerile în semnalizarea cerebrală legată de stres au explicat parțial beneficiile cardiovasculare ale activității fizice.

De asemenea, cercetătorii au constatat, într-o cohortă de 50.359 de participanți, că beneficiul cardiovascular al exercițiilor fizice a fost substanțial mai mare în rândul participanților care ar fi de așteptat să aibă o activitate cerebrală mai mare legată de stres, cum ar fi cei cu depresie preexistentă.

Activitatea fizică a fost aproximativ de două ori mai eficientă în reducerea riscului de boli cardiovasculare în rândul celor cu depresie. Efectele asupra activității cerebrale legate de stres pot explica această observație nouă, spune dr. Tawakol, autorul principal al studiului.

Acesta precizează că „sunt necesare studii prospective pentru a identifica potențialii mediatori și pentru a dovedi cauzalitatea”.

Între timp, clinicienii ar putea transmite pacienților că activitatea fizică poate avea efecte importante asupra creierului, ceea ce ar putea conferi beneficii cardiovasculare mai mari în rândul persoanelor cu sindroame legate de stres, cum ar fi depresia.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu