În 17 ianuarie a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul ministrului Sănătăţii nr. 63/2024, care a introdus noi reglementări pentru eliberarea antibioticelor, motivate oficial de instituţie prin consumul excesiv de antibiotice din România, care creşte rezistenţa la antimicrobiene (RAM). La doar cinci zile după publicarea ordinului, Ministerul Sănătăţii a modificat substanţial prevederile ordinului printr-un nou act normativ, ordinul nr. 183/2024, publicat marţi în Monitorul Oficial. Printre modificări se numără reducerea dozei maxime care poate fi eliberată fără prescripţie, în situaţii de urgenţă, de la necesarul pentru 72 de ore la cel pentru 48 de ore, eliminarea modelului special de prescripţie pentru antibiotice şi reducerea listei antibioticelor pentru care se aplică noua reglementare. Prof. dr. farm. Simona Negreş, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Bucureşti, a criticat modul în care s-a realizat procesul de consultare asupra noului act normativ şi unele prevederi ale acestuia, într-o reacţie transmisă 360medical.ro.
Ordinul nr. 63/2024 a introdus o nouă metodologie de monitorizare a prescrierii şi eliberării la nivel naţional a antibioticelor şi antifungicelor de uz sistemic.
"În imaginea de ansamblu, intenţia Ministerul Sănătăţii privind limitarea rezistenţei la antibiotice şi chimioterapice antimicrobiene în România este cel puţin binevenită. Totuşi, avântul Ordinului nr. 63/2024, privind reglementarea metodologiei de monitorizare a prescrierii şi eliberării la nivel naţional a medicamentelor din categoria antibiotice şi antifungice de uz sistemic, a reuşit doar să bulverseze şi mai mult pacienţii alături de cei care tratează o infecţie", a precizat prof. dr. Simona Negreş.
Preşedintele Colegiului Farmaciştilor Bucureşti consideră că ordinul nr. 63/2024 "face parte din seria materialelor emise 'pe repede înainte' după o consultare frugală, cel mult, în cadrul căreia profesioniştii din domeniul sănătăţii au avut un cuvânt exclusiv formal, limitat la 3 minute".
De altfel, procedurile de consultare au fost efectuate în data de 28 decembrie, adică între Crăciun şi Anul Nou.
"Am precizat în 28 ianuarie că importanţa subiectului reclamă un timp de consultare şi cântărire pentru adoptarea unor decizii care să limiteze cu adevărat un fenomen care preocupă la nivel mondial - rezistenţa la antibiotice! Din postura de reprezentant al Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti, având deopotrivă convingerea că şi restul practicienilor din sistemul medical consideră similar, reiterez ceea ce, din punctul nostru de vedere este esenţial pentru aplanarea acestui fenomen: informarea şi înţelegerea la nivel populaţional a fenomenului!", a explicat prof. Negreş.
Potrivit preşedintelui Colegiului Farmaciştilor Bucureşti, este nevoie de informarea populaţiei pe canalele media şi pe platformele de socializare despre faptul că medicamentul antiinfecţios este o armă eficientă împotriva microorganismelor, dar care, folosită fără discernământ, poate deveni o armă îndreptată împotriva fiecăruia dintre noi.
PREVEDERE LIPSĂ
Prof. dr. farm. Simona Negreş consideră că ordinului nr. 63/2024 îi lipseşte o prevedere-cheie, "respectiv faptul că farmacistul este cel care poate şi trebuie să decidă dacă un pacient se confruntă sau nu cu o situaţie de urgenţă".
Din această cauză, "pacienţii au înţeles că declaraţia pe proprie răspundere “le permite” eliberarea “la cerere”, datorită omisiunilor din documentul care vizează un subiect atât de important".
În plus, ordinul introduce în rândul farmaciştilor o confuzie adiţională - dacă se referă la antiinfecţioasele de uz sistemic şi în ce măsură preparatele de uz topic cu kanamicină şi trobamicină, în asociere cu cloramfenicol (în special cele oftalmice), sunt incluse în reglementarea de eliberare a antiinfecţioaselor.
"Din postura de profesor de farmacologie, de această dată, mă întreb cine este specialistul din cadrul ministerului care a introdus în lista de antiinfecţioase de uz sistemic cloramfenicolul (ultima treaptă de terapie, datorită riscului de aplazie medulară) şi clindamicina (cu risc de diaree dată Clostridium)? Ce profesionişti ai acestei specializări au fost consultaţi? Pentru persoanele care cunosc această arie de practică, o astfel de măsură este fără doar şi poate percepută drept o enormitate", a scris prof. dr. farm. Simona Negreş.
Mai mult, ordinul nr. 183/2024, care modifică ordinul iniţial (nr. 63/2024) şi reduce “doza de urgenţă la 48 de ore” nu limitează deloc rezistenţa microorganismelor, "ba dimpotrivă o creşte, în special în zonele rurale", potrivit preşedintelui Colegiului Farmaciştilor Bucureşti.
Prin ordinul nr. 183/2024, Ministerul Sănătăţii a renunţat şi la anexa care prevedea prescrierea pe un anumit tip de reţetă a antibioticelor de către medici, introdusă în ordinul nr. 63/2024.
"Pentru farmacişti, surpriza modificărilor periculos de superficial abordate de către minister este foarte îngrijorătoare, dar şi mai gravă apare afirmaţia ministrului potrivit căruia: 'Educarea profesioniştilor trebuie să fie dublată de educarea publicului şi nu în ultimul rând, de educarea celor care eliberează antibiotice în farmacii'", afirmă prof. dr. farm. Simona Negreş.
"Pe seama acestor abordări, vă rog să îmi îngăduiţi opinia că acest ordin referitor la eliberarea antibioticelor din farmacii nu doar că nu va stopa rezistenţa la antimicrobiene, dar ar trebui retras integral şi rediscutat după o consultare cu toţi profesioniştii din domeniul sănătăţii", mai arată preşedintele Colegiului Farmaciştilor Bucureşti.
Prof. Negreş subliniază că noile reglementări nu ţin seama de experienţa farmaciştilor, care pot evalua necesitatea administrării sau nu a unui medicament antiinfecţios.
"Concluzionez că acest ordin incorect conceput şi deficitar mediatizat nu aduce plus valoare sistemului de sănătate, dar cu siguranţă duce la o nemulţumire nemotivată a pacientului, care devine victima acestui document. Şi mă gândesc: oare ce s-ar întâmpla în sistemul medical românesc, dacă toate farmaciile s-ar închide pentru o zi", mai scrie prof. dr. farm. Simona Negreş.
