Oamenii de știință sunt preocupați de cum ar putea afecta schimbările climatice creierul

noiembrie 15 08:55 2023

Articol scris de:

Beatrice Popa

Timp citire articol: 5 minut(e)

Un nou element al impactului catastrofal al schimbărilor climatice: cum afectează încălzirea globală creierul uman.

Într-o lucrare publicată luni, în Nature Climate Change, o echipă internațională de oameni de știință analizează modul în care un mediu în schimbare poate afecta funcționarea creierul și cum,  în viitor, schimbările climatice ar putea avea un impact asupra funcției cerebrale.

Cercetarea a fost condusă de Universitatea din Viena, cu contribuții de la universitățile din Geneva, New York, Chicago, Washington, Stanford, Exeter din Marea Britanie și de la Institutul Max Plank din Berlin, și explorează rolul pe care îl pot juca neuroștiințele în înțelegerea și abordarea acestor provocări.

„Știm de mult timp că factorii din mediul nostru înconjurător pot duce la schimbări în creier”, a declarat autorul principal, dr. Kimberly C. Doell, de la Universitatea din Viena.

„Cu toate acestea, abia acum începem să analizăm modul în care schimbările climatice, cea mai mare amenințare globală a timpului nostru, ar putea să ne schimbe creierul”, precizează el.

Având în vedere fenomenele meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente cu care ne confruntăm deja, alături de factori precum poluarea aerului, modul în care accesăm natura și stresul și anxietatea pe care le resimt oamenii în legătură cu schimbările climatice, înțelegerea impactului pe care toate acestea l-ar putea avea asupra creierului uman este esențială, spun autorii.

Încă din anii 1940, oamenii de știință au știut din studiile pe șoareci că schimbarea factorilor de mediu poate modifica profund dezvoltarea și plasticitatea creierului.

Acest efect a fost observat, de asemenea, la oameni, în cadrul unor cercetări care au analizat efectele creșterii în sărăcie, care au constatat perturbări ale sistemelor cerebrale, inclusiv lipsa de stimulare cognitivă, expunerea la toxine, alimentația precară și stresul crescut în copilărie.

Deși nu este pe deplin surprinzătoare, această cercetare evidențiază impactul profund pe care mediul înconjurător îl poate avea asupra creierului unei persoane.

Acum, autorii solicită cercetări care să exploreze impactul asupra creierului uman al expunerii la evenimente meteorologice mai extreme, cum ar fi valurile de căldură, seceta, uraganele și incendiile de pădure și inundațiile asociate.

Ei cred că astfel de evenimente pot schimba structura și funcția creierului, precum și starea generală de sănătate, și solicită, de asemenea, mai multe cercetări pentru a evalua modul în care acest lucru poate explica schimbările în bunăstare și comportament.

Documentul explorează, de asemenea, rolul pe care neuroștiința îl poate juca în influențarea modului în care ne gândim la schimbările climatice, și la modul în care reacționăm.

Înțelegerea activității neuronale care este relevantă pentru motivații, emoții și orizonturi temporale poate ajuta la prezicerea comportamentului și la îmbunătățirea înțelegerii noastre, a barierelor subiacente care îi împiedică pe oameni să se comporte atât de pro-mediu pe cât și-ar dori, explică la rândul său dr. Mathew White, de la Universitățile din Exeter și Viena, care este coautor al studiului.

„Atât funcția creierului, cât și schimbările climatice sunt domenii extrem de complexe. Trebuie să începem să le vedem ca fiind interconectate și să luăm măsuri pentru a ne proteja creierul împotriva realităților viitoare ale schimbărilor climatice și să începem să ne folosim mai bine creierul pentru a face față la ceea ce se întâmplă deja și pentru a preveni cele mai grave scenarii”, a declarat el.

Lucrarea a fost publicată în revista Nature Climate Change.

Totodată, un raport al revistei medicale Lancet, publicat marți, prognozează că decesele cauzate de încălzirea globală ar putea să crească de patru ori până la jumătatea acestui secol.

Bolile și decesele cauzate de căldură cresc pe măsură ce lumea se încălzește din cauza schimbărilor climatice, a declarat marți o echipă internațională de experți în domeniul sănătății, prognozând o creștere cu 370% a numărului anual de decese cauzate de căldură până la jumătatea secolului dacă lumea se încălzește cu 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Deja, la o încălzire de aproximativ 1,1 grade Celsius (2 grade Celsius), oamenii s-au confruntat în medie cu aproximativ 86 de zile de temperaturi ridicate care pun în pericol sănătatea în 2022, a constatat raportul din revista medicală Lancet.

Persoanele de peste 65 de ani au fost cele mai vulnerabile la temperaturile în creștere, decesele din această grupă de vârstă atribuite creșterii temperaturilor crescând cu 47% în ultimul deceniu, comparativ cu numărul de persoane care au murit în perioada 1991-2000.

Constatările, adunate de peste 100 de experți de la 52 de instituții de cercetare diferite și agenții ale Națiunilor Unite, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, adâncesc îngrijorările legate de impactul căldurii asupra sănătății.

Un studiu realizat la începutul acestui an a indicat că aproximativ 61.000 de persoane ar fi murit probabil în timpul valurilor de căldură din Europa în vara anului 2022.

„Plătim în vieți”, a declarat directorul executiv al raportului, Marina Romanello, cu privire la lipsa de acțiune a lumii în ceea ce privește schimbările climatice.

Raportul Lancet, al optulea de acest gen care evaluează modul în care schimbările climatice afectează rezultatele în materie de sănătate la nivel mondial, a mai constatat că expunerea la căldură ar fi putut duce la pierderea a 490 de miliarde de ore de muncă în 2022, cu aproape 42% mai mult decât în perioada 1991-2000.

Valurile de căldură mai frecvente ar putea provoca, de asemenea, insecuritate alimentară pentru încă 525 de milioane de persoane până la jumătatea secolului.

Conferința anuală a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, COP28, care va avea loc la sfârșitul acestei luni la Dubai, se va concentra pentru prima dată, în parte, asupra impactului asupra sănătății.

Aproximativ 46 de milioane de profesioniști din domeniul sănătății au solicitat președinției COP28 să facă presiuni pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili.